Expoziția „Dacia. Ultima frontieră a romanității” are la bază conceptul expozițional materializat într-un proiect de mare succes, „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, realizat, în anul 2021, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid. Aceasta este cea mai mare expoziție sintetică dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane, precum și a primilor migratori în acest spațiu, organizată în ultimii 25 de ani, printr-un efort a 46 de instituții muzeale din România, Republica Moldova şi Italia, proiect coordonat de Muzeul Național de Istorie a României.

[eadvert]

O hotărâre de Guvern face posibilă colaborarea dintre Ministerul Culturii, prin Muzeul Naţional de Istorie a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Roma şi Institutul Cultural Român, prin Academia di Romania a Roma, în vederea realizării expoziţiei „Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii”, care avea loc la Muzeul Naţional Roman – Termele lui Diocleţian din Roma, în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024.

Expoziția unește circa 700 de piese şi reprezintă o călătorie de peste 1.400 de ani prilejuită de piese de o valoare excepțională, lucrate din metale prețioase și comune, ceramică, sticlă, lemn, fildeș și os, inscripții și statui din colecția Muzeului Național de Istorie a României și colecțiile muzeelor partenere. Mai mult, vor fi expuse portrete ale dacilor, inscripții privind războaiele dacice și o serie de monede imperiale romane cu tematică dacică, prezentate publicului în premieră.

Două piese descoperite în Bihor

După cum ne-a informat Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, instituţie parteneră a expoziţiei, aceasta va participa cu două piese importante: un vas de argint din tezaurul de la Tătuteu şi sica dacică descoperită la Sighiştel.

Sica dacică şi vasul de argint FOTO: MŢC

Tezaurul de vase din argint de la Tăuteu descoperit în anul 1970 într-o râpă spălată de ploi de către doi copii din Ciutelec a fost publicat în 1972 de profesorul și arheologul Sever Dumitrașcu. Din fragmentele recuperate au fost întregite două vase restaurate la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Acum ele reprezintă piese de rezistență în tezaurul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. Tezaurul constă în două vase romane târzii din argint, o oenochoe înaltă de 64,5 şi o cană măsurând 46,4 cm, decorate în relief în tehnica au repoussé peste care s-au aplicat puncte sau contururi. Starea de conservare a fragmentelor de vase era precară, dar o restaurare laborioasă le-au adus într-o formă care face cinste oricărui muzeu din lume.

Decorul constă în registre orizontale dintre care cele centrale reprezintă scene mitologice. La nivelul epocii, piesele de la Tăuteu sunt situate între cele mai rafinate produse ale orfevrăriei grecești și romane. Au fost confecționate în ateliere din Imperiul roman de răsărit la cumpăna între secolele al IV-lea și al V-lea.

În vara anului 2022, pe raza satului Sighiștel din comuna Câmpani a fost desoperit un pumnal curb dacic de tip sica, obiect care se evidenţiază faţă de altele similare prin ornamentaţie dar şi prin locul în care a fost găsit. Momentan este singura piesă descoperită de acest tip, în această zonă. Artefactul a fost descoperit cu ajutorul unui detector de metale de către Andrei Groza prin colaborarea cu Asociația Dacia Crisius.

În urma restaurării şi a cercetărilor ulterioare, doctorul în istorie Cătălin Borangic, cu specializarea „fenomen militar în antichitate”, preşedinte al Asociaţiei Culturale Enciclopedia Dacica, împreună cu arheologul dr. Călin Ghemiş şi restauratorul Ştefan Lipot, ambii de la Muzeul Ţării Crişurilor, au redactat lucrarea „Veriga lipsă. Descoperiri Padea-Panagjurski Kolonii din nord-vestul României. Pumnalul de tip sica de la Sighiştel, Bihor”.

Artefactul a fost descoperit pe partea sud-vestică a unui promontoriu care se află în Zona de Conservare Specială „Valea Sighiștelului”, situată în partea vestică a Parcului Natural Apuseni. În lucrare se precizează că starea de conservare a pumnalului este relativ bună, singura porțiune mai serios afectată fiind mânerul.

Vorbind despre armele care însoțeau în eternitate războinicii decedați, pumnalele de tip sica sunt prezențe constante. Pumnalul desoperit în Bihor a fost confecționat dintr-o bandă de fier, prin forjare la cald, și apoi ornamentat pe o parte a lamei. Ornamentația lamei redă gâturile și capetele a două păsări de pradă afrontate care sunt decorate cu cercuri adâncite în care au fost montate bucăți mici de jasp roșu.