Superficialitate în analiza datelor, lipsă de interes real pentru poluarea produsă în ansamblu în comună și modul în care aceasta afectează populația dar și „scurtături” nepermise în privința cerințelor de legislație – acestea sunt doar câteva dintre aspectele reclamate de cei de Asociația Sântandrei Metropolitan Area în procesul intentat Agenției de Protecția Mediului și firmei Ecoprovet SRL. Prin sentința pronunțată în 1 aprilie, Tribunalul Bihor le-a dat dreptate și a trimis dosarul incineratorului înapoi pe circuitul autorizării.

[eadvert]

Mișcarea civică din Sântandrei a înregistrat, astfel, o primă victorie în disputa iscată de intenția amenajării incineratorului de animale pe platforma zootehnică de la Palota, deținută de familia Pazurik. Asociația a câștigat, în primă instanță, la Tribunalul Bihor, anularea acordului de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Bihor. Firma Ecoprovet SRL este invitată, astfel, să reia întreaga procedură de avizare.

Anunțul a fost făcut vineri, în conferință de presă, de președinta și secretarul asociației – Carmen Lezeu și Doru Verdeș, alături de avocatul Cristian Rusu.
„În materia protecției mediului prevenția și precauția trebuie să fie pilonii și temelia organizării procedurilor administrative. De asta data aceste principii au învins”, consideră avocatul Cristian Rusu.

Să se facă pe lege!

Asociația a cerut și a obținut în instanță derularea „unei proceduri corecte, care să se facă exact conform reglementării legale”, spune Carmen Lezeu, inginer chimist de profesie.
„Beneficiarul autorizației a început procedura administrativă dar nu a fost urmată ca la carte. De exemplu, memoriul depuse de solicitant arăta că principalele probleme în Sântandrei ar fi două – coșurile de fum pe lemne și eroziunea solului, și că nu sunt probleme grave de mediu în comună. Dacă în Sântandrei nu sunt probleme de mediu înseamnă că tot Bihorul e curat ca lacrima”, consideră avocatul Rusu.

El insistă, de asemenea, că orice autorizatie emisă pe platforma de la Palota ar trebui să ia în calcul întreaga activitate a complexului, care conține deja trei ferme, și să nu se fragmenteze pe investiții individuale: „e un complex de factori care trebuie luat în calcul împreună”.

Un alt minus al procedurii – absența dezbaterii, cu motivația pandemiei: „tu mergi să plantezi o sursă de poluare în comunitate și nu te interesează punctul lor de vedere”.

Omisiuni care avantajează

Carmen Lezeu susține, de asemea, că documentele luate în calcul conțin omisiuni sau superficialități care avantajează investitorul dar dăunează comunei: „nu s-a ținut cont de distanțele față de zonele de locuit, de categorii de vârstă și impactul poluanților asupra stării de sănătate. Nu au fost luați în cacul foarte mulți factori pentru a putea spune clar că investiția nu va afecta sănătatea populației”.

Către autorități: faceți suma emisiilor!

Pretenția Asociației: „nu suntem împotriva acestei activități dar trebuie să respecte legea și să ne respecte pe noi, cei lângă care și-au înființat aceste ferme. Și nu le înființează oricum, ci treptat. Mai întâi a apărut ferma de porci și a obținut autorizație individuală – poate că emisiile pentru aceasta nu sunt atât de mari. După asta au înființat ferma de pui cu autorizație individuală, alte emisii. Nimeni nu le-a însumat. După ce noi, în 2016, ne-am opus și am obținut suspendarea procedurii de acordare a autorizației de funcționare a unei ferme de pui de capacitate mare. Și iacătă, vine a patra investiție, a aceluiași concern de firme, cu emisiile ei poluatoare și nimeni nu le însumează. E ca și cum fiecare activitate ar trimite pe altă direcție emisiile, dar nu, ele vin împreună. Noi am cerut mereu însumarea emisiilor și compararea cu valorile admise în normele legale”.

Incineratorul ar fi urmat să fie la 730 m de primele case, dar nu există reglementare legală de distanță pentru această categorie. Ferma de porci ar trebui să fie, pe lege, la 1500 de m de primele case dar, spune președinta Asociației, are un bloc chiar la poartă. Distanța legală între fermele de pui și primele case e de 1000 m.

Chimista spune că cifrele pe care le-a văzut în documentele consultate la APM nu sunt convingătoare, mai ales că acestea se referă la valori medii ale emisiilor: „și dacă ai o epidemie în fermă și trebuie să incinerezi la capacitate maximă? Ce document îmi demonstrează mie că vei respecta standardele de emisii?!”

În opinia sa, AMP ar trebui să uzeze de toate determinările posibile, de la miros – există olfactometru agreat, până la analize pe sol sau apă, și abia apoi să judece eliberarea avizului.

Aer curat…

Reprezentanții Asociației susțin că Sântandreiul este în continuă expansiune, prin exodul orășenilor dornici de aer curat spre rural, ca atare comuna are interesul să se ocupe de protecția mediului.
În planul urganistic general al localității, zona ocupată de actualele ferme este prevăzută cu destinație industrială nepoluatoare.

„Pot funcționa dar în limitele legale”, cere secretarul asociației, Doru Verdeș. În condiția funcționării unor activități evident poluatoare – din moment ce discuția este de gradul de poluare și nu de existența fenomenului – zona nu are stație de epurare și nici perdea forestieră de protecție

Din 2019

Carmen Lezeu, inginer chimist la bază, a încadrat în timp momentul victoriei în justiție. Scandalul s-a iscat în 2019, când a ieșit la iveală intenția amenajării unui incinetaror pentru animale la Palota.
În anunțul publicat pe pagina de internet a APM Bihor se vorbea de intenția societătii Ecoprovet SRL de a extindere activitatea platformei zootehnice de la Palota deținută de familia Pazurik, cu un incinerator de animale. Pe amplasament funcționează trei ferme, două de pui și una de porci.

200 de localnici din Sântandrei au protestat împotriva poluării

Vestea a stârnit un protest public în comună, ocazie cu care s-au adunat peste 300 de semnături depuse la APM Bihor, împreună cu un memoriu conținând probleme de mediu. „În memoriu sesizam anumite probleme identificate de mine – eu sunt inginer chimist – în memoriul tehnic depus de societatea Ecoprovet. În urma notificării noastre către APM, în procesul de evaluare a documentației tehnice pentru acordarea unui acord de construire a incineratorului, s-a decis să se țină cont parțial de cerințele noastre și anume”, spune Carmen Lezeu.

Cele cerute: „evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaței ținându-se cont nu doar de noua investiție ci și de investițiile vechi, pentru că acest incinerator urma să deservească activități deja existente, fiecare cu emisiile și gradul de poluare aferent”, „verificarea mai atentă a distanței sanitare față de zonele de locuit”, „evaluarea afectării corpurilor de apă care să fie urmată de emiterea unei autorizații emise ABA Crișuri”.

Ulterior, APM Bihor a emis acordul de mediu dar fără să țină cont de o cerință importantă – calculul emisiilor totale de pe platformă. A urmat procesul pentru anularea acordului de mediu, câștigat de Asociație. Firma trebuie, acum, să reia întreaga procedură.

Președinta asociației spune că interesul lor pentru protecția mediului în comună este strâns legat de „gradul foarte mare de poluare”, sursele sunt atât praful de pe străzi, infestarea terenurilor cu amborize, fosele septice deversate aiurea dar și ferma de la Palota, ca sursă de „substanțe chimice care se acumulează în sol, aer, apă” și care ajung să afecteze oamenii din comună prin alimentele din grădini, apa din fântâni și aerul respirat.

Reacția Primăriei Sântandrei și a firmei Nutrientul în urma protestului din Sântandrei