Toată strategia locală de termoficare se bazează pe faptul că şi după ce va trece pe gaz, CET va continua să producă şi energie electrică. Mai mult decât atât, conform celor arătate de către municipalitate, vinderea electricităţii ar avea rolul de a compensa creşterea preţului la gaze. Anul trecut, Ilie Bolojan şi Marcel Boloş arătau că, potrivit legii, energia electrică furnizată de Electrocentrale Oradea trebuie preluată obligatoriu de Transelectrica în sistemul naţional de transport al electricităţii.
Însă problema de care Electrocentrale Oradea s-ar putea lovi pe viitor pleacă tocmai de la… energia verde. Legislaţia a fost modificată, astfel încât azi Transelectrica este obligată să preia cu prioritate în sistemul naţional de transport acea energie electrică produsă nepoluant. Iar CET Oradea, chit că va trece pe gaz, nu va putea fi încadrată la capitolul „producător verde”. Deşi gazul nu emite sulf în atmosferă, rămâne, totuşi, o sursă de energie poluantă, la fel ca şi cărbunele.
Energia produsă nepoluant în România este în continuă creştere. De aceea, Complexul Energetic Oltenia s-a văzut deja pus în situaţia de a-şi opri producţia, pentru a face loc în sistem „băieţilor deştepţi” care au prins rostul producerii de energie verde.
În ciuda controverselor stârnite anul trecut de trecerea CET Oradea pe gaz, municipalitatea a continuat să aplice această strategie. La un moment dat, edilii au modificat parametrii la care ar trebui să funcţioneze viitoarea centrală pe gaz, pentru ca această să corespundă planurilor municipale. Ulterior, în urma unor dezbateri ce au avut loc inclusiv în Consiliul Local, Executivul a acceptat ca şi vechile cazane pe cărbune să fie păstrate, pentru orice eventualitate. Doar că în acestea nu se va investi deloc. Aşadar, vor deveni simple fiare vechi, după ce noua centrală pe gaz va intra în funcţiune. În prezent, Direcţia Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) întocmeşte hârtiile necesare pentru demararea licitaţiei, prin care va fi cumpărată viitoarea centrală pe gaz. „Până la începtul lunii viitoare vom definitiva documentaţia de achiziţie. Apoi urmează etapele licitaţiei. Va fi un antreprenor general”, ne declară şeful DMPFI, Marius Moş. Acesta precizează că turbina viitoarei centrale va veni capsulată. Costul estimat al viitoarei centrale pe gaz: 225 milioane de lei noi fără TVA (cca 53 milioane de euro). Sunt doar câţiva producători de asemenea centrale în Europa.
Gazul şi piaţa concurenţială
Când planurile municipale, de trecere a CET de pe cărbune pe gaz, au fost conştientizate într-un final şi de publicul larg, s-a pus problema facturilor la încălzire pe care le vor avea orădenii de plătit. Preţul la gaze a crescut constant în ultimii ani, iar trendul va rămâne crescător şi în viitor. Strategia energetică a României pentru 2011 – 2020 arată evoluţia preţurilor la sursele de energie, pentru această perioadă. Conform datelor prezentate în strategie, gazele naturale rămân cea mai scumpă resursă. La nivelul anului 2015, o unitate de gaze naturale va fi cu minimum de 4,43 ori mai scumpă decât o unitate de lignit şi cu maximum de 5,04 ori. Pentru 2020, se preconizează accentuarea acestei diferenţe, cu următoarele cifre: un gaz mai scump de 6,43 ori, în varianta cea mai optimistă şi 7,32 ori, în varianta cea mai pesimistă.
Executivul Primăriei temperează aceste temeri, transmiţând că, pe lângă faptul că noua centrală nu va mai genera pierderi, chiar dacă gazele se vor scumpi, automat va creşte şi preţul curentului electric. Şi cum CET va produce curent electric, banii încasaţi pe vinderea acestei electricităţi ar fi folosiţi la compensarea facturilor la încălzire. Totuşi, natura acestei compensări nu este foarte clară, deoarece nimeni din Primărie şi de la CET nu poate prognoza evoluţia preţurilor şi a pieţei energiei. Acum, primarul Ilie Bolojan acceptă, la rându-i, această imposibilitate de control real al preţurilor. Mai cu seamă că România şi-a luat deja angajamentul faţă de UE şi FMI pentru a liberaliza piaţa energiei, cât de curând.
Energia verde, prioritară
Noua centrală pe gaz de la CET va funcţiona, la rându-i, în cogenerare. Va produce electricitate şi energie termică. Preţul de producţie a acestor energii are o relevanţă mare în acest context, ce prefigurează o acerbă piaţă concurenţială în domeniul energiei.
Un alt aspect ce produce deja efecte: angajamentul luat de România în faţa UE pentru a acorda prioritate energiei verde, produsă din resurse regenerabile. Că vorbim despre energia eoliană (vântul), parcurile fotovoltaice (energia solară), biomasa ori cea furnizată de micro-hidrocentrale.
Deja, Transelectrica acordă prioritate energiei verzi la preluarea în sistemul naţional de transport al electricităţii, în faţa cărbunelui şi a gazului. Cu diferenţa că preţul cărbunelui domestic este evident sub cel al gazului, dat fiind faptul că deja circa o treime din gazele consumate în România se importă din Rusia.
Alţii, la coadă
Există deja o victimă a prioritizării energiei verzi în faţa celei pe combustibil la preluarea în sistemul de transport naţional gestionat de Transelectrica: este vorba tocmai despre Complexul Energetic Oltenia (CEO). Acest mastodont trebuie să îşi ajusteze producţia de energie de la zi la zi, în funcţie de cantitatea de energie verde ce este pompată în sistemul naţional de transport. Cum resurse precum vântul şi soarele nu sunt constante, aceste fluctuaţii naturale se reflectă şi în cantitatea de energie verde pe care sistemul Transelectrica trebuie s-o preia, cu prioritate, zilnic. Caracterul fluctuant al acestor energii nepoluante produce pierderi importante la CEO, deoarece oprirea şi pornirea cazanelor la acest mastodont energetic cauzează zilnic pierderi de sute de mii de euro. Recent, directorul CEO, Laurenţiu Ciurel, se plângea tocmai de pierderile produse complexului energetic pe care-l conduce, confruntat acum cu o concurenţă tot mai serioasă din partea energiilor regenerabile.
În România, piaţa energiei produse datorită vântului este în continuă creştere. Se prefigurează investiţii seriose şi în micro-hidrocentrale, precum şi în parcuri fotovoltaice. Pe lângă prioritatea pe care o au în faţa energiei produse din cărbune şi gaz, acestea sunt sprijinite de stat şi prin subvenţii generoase.
Dacă azi, Complexul Energetic Oltenia nu mai este prioritar, rămâne un semn de întrebare în privinţa relaţiei pe care Electrocentrale Oradea o va avea cu Transelectrica, în viitorul apropriat. Cu efect direct în valoarea facturii la încălzire ce va fi emisă orădenilor, după trecerea pe gaz.
Citiți principiile noastre de moderare aici!