În proiect se arată că paragraful despre „înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului care a împlinit 14 ani, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul care nu a împlinit acea vârstă”, va rămâne la fel. Se mai dorește introducerea unui paragraf în care să se arate clar că „în cazul elevului care nu frecventează orele de religie sau al celui căruia din motive obiective nu i s-au asigurat condiții pentru frecventarea orelor la această disciplină, situația școlară a acestuia se va încheia fără disciplina Religie”.
Inițioatorii proiectului spun că au la bază Codul Civil, articolul 491, punctul II, unde se stipulează că „tinerii de 14 ani își aleg singuri religia”. În momentul de față doar elevii care au implinit 18 ani pot să aleagă dacă frecventează sau nu orele de religie, iar pentru minori decid părinții sau tutorii legali.
Propunerea legislativă survine și ca urmare a poziției Consiliului National al Elevilor (CNE) care crede că elevii care au împlinit 14 ani ar trebui să poată decide singuri dacă vor sau nu să participe la orele de religie. O altă nemulțumire care a făcut ca CNE să ia poziție e dată și de un exemplu dintr-un manual de religie se arată că „,muzica modernă îi învață pe tineri numai rele, cum ar fi sexul”.
„Capacitarea elevului și prin dreptul de a se înscrie după propriile convingeri la ora de religie, așa cum prevede Codul Civil și mai ales o educație normată nu pe discipline, ci pe abilități. Ne întrebăm în schimb câte generații de elevi vor mai fi sacrificate pentru ca sistemul să accepte schimbarea în acest sens” a declarat Horia Onița, președintele CNE.
Citiți principiile noastre de moderare aici!