Aveţi Cod Numeric Personal (CNP), deci existaţi! Cartea de identitate, paşaportul, permisul de conducere, abonamentul pentru mijloacele de transport în comun, asigurarea socială şi cea de sănătate, creditul la bancă, accesul în instituţii şi, uneori, chiar şi locul de muncă depind de 13 cifre care vă identifică. Deşi mulţi ar crede că CNP-ul îi reprezintă, că poate dezvălui absolut totul despre ei, lucrurile nu stau nici pe departe aşa.
Chiar dacă de aceste numere depinde, în multe situaţii, viaţa sau libertatea de mişcare a unei persoane, cântărind „mai greu“ decât numele sau personalitatea acesteia, cele 13 cifre ne-au fost atribuite de un funcţionar de la Starea Civilă, în virtutea simplului fapt că eram „următorii“ pe lista de aşteptare!
„Codul Numeric Personal nu dezvăluie absolut totul despre o persoană. Citindu-l, cei care au habar despre cum se calculează pot afla sexul acelei persoane, vârsta şi locul în care s-a născut. Şi cam atât… Este important, însă, pentru autorităţi, deoarece permite identificarea rapidă a unei persoane. De aceea, multe chestiuni legate de viaţa cuiva depind de cele 13 cifre“, explică reprezentanţii Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor (INEP).
CNP-uri pe bandă rulantă
Codul Numeric nu este calculat pentru fiecare persoană în parte. „Concret, lucrăm cu un program de calculator care generează liste cu CNP-uri. Astfel de liste sunt distribuite, în fiecare an, tuturor Oficiilor de Stare Civilă din ţară, aflate în subordinea primăriilor. Fiecare oficiu primeşte un număr de CNP-uri aproximativ egal cu numărul de copii născuţi în anul precedent, pe raza primăriei respective. Spunem aproximativ egal, deoarece distribuim de regulă mai multe CNP-uri ca să ne asigurăm că vor avea suficiente. Pentru că este posibil să se nască mai mulţi copii, să avem gemeni, tripleţi… În total, emitem câteva sute de mii de CNP-uri, anual“, explică comisarul-şef Doina Ţăpîrdea, din cadrul INEP.
Practic, sunt distribuite CNP-uri pentru fiecare zi a anului, suficiente atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei (prima cifră a CNP-ului indică sexul persoanei – n.r.). „Părinţii – de regulă, tatăl – sunt obligaţi să declare copilul nou-născut la Starea Civilă a primăriei pe raza căreia locuiesc. Atunci când completează certificatul de naştere al micuţului, funcţionarul de la Starea Civilă alege din listă primul CNP rămas disponibil, în funcţie de sexul şi ziua de naştere a copilului“, completează comisarul-şef.
Evident, pot apărea şi probleme cauzate de greşeli. „Sunt erori umane. Cele mai multe greşeli apar la transcrierea CNP-ului într-un act de identitate. Fie la pierderea certificatului de naştere, fie la schimbarea de nume“, spun poliţiştii.
Cei care constată vreo greşeală în actul de identitate sau în Codul Numeric Personal trebuie doar să se adreseze Serviciilor Publice Comunitare pentru Evidenţa Persoanelor pe raza cărora locuiesc, pentru a o îndrepta.
Mai uşor de găsit într-o bază de date
Românii nu au fost identificaţi după CNP odată cu apariţia primelor documente de identitate. Copiat după CNP-ul german, cel românesc a început să fie distribuit în 1980, când au fost tipărite primele liste cu CNP-uri precalculate pentru oficiile de Stare Civilă. „Practic, prin unicitatea lui, CNP-ul ne ajută pe noi să identificăm mai uşor o persoană într-o bază de date. Este un mijloc de identificare rapid, corect, concret. Pentru că, spre exemplu, dacă încerci să cauţi pe cineva în baza de date doar după nume, găseşti mii de români cu acel nume“, explică unul dintre ofiţerii din cadrul Centrului de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor.
Potrivit acestuia, CNP-ul este şi un mijloc sigur de identificare, pentru că nu permite furtul de identitate. „Pentru a te putea folosi de identitatea cuiva trebuie să «fabrici» un act de identitate fals. Or, pentru un astfel de document, ai nevoie, nu numai de CNP, ci şi de numele şi prenumele persoanei respective, de numele părinţilor acesteia, de domiciliu. Acum, în România, orice instituţie îţi verifică actul de identitate. Aşadar, toate datele unei persoane – chiar dacă sunt înscrise pe un fals reuşit – trebuie să coincidă cu cele înscrise în baza de date a poliţiei pentru ca furtul de identitate să aibă succes“, spun poliţiştii.
CHEIE
Cum descifraţi Codul Numeric Personal?
Codul Numeric Personal are, în total, 13 cifre, fiecare cu semnificaţia ei. 
a. Prima cifră reprezintă sexul persoanei şi secolul în care aceasta s-a născut. Prin urmare, prima cifră poate fi:
1 – pentru persoanele de sex masculin născute în secolul XX (1901-2000)
2 – pentru persoanele de sex feminin născute în secolul XX
3 – pentru persoanele de sex masculin născute în secolul XIX (1801-1900)
4 – pentru persoanele de sex feminin născute în secolul XIX
5 – pentru persoanele de sex masculin născute în secolul XXI (2001-2100)
6 – pentru persoanele de sex feminin născute în secolul XXI
b. Următoarele şase cifre reprezintă anul, luna şi ziua naşterii. Astfel, primele două cifre (77) reprezintă ultimele două cifre ale anului (1977), următoarele două cifre (01) reprezintă luna, iar ultimele două cifre (14) ziua naşterii.
c. Cele două cifre reprezintă locul naşterii. Fiecărui judeţ îi sunt atribuite două cifre, iar municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia câte o cifră. Astfel, pentru o persoană născută în sectorul 1 al Capitalei, a opta şi a noua cifră din CNP vor fi 4 (cifra Capitalei) şi 1 (cifra sectorului).
d. Cele trei cifre reprezintă aşanumitul „număr de secvenţă“ (cuprins între 001 şi 999), prin care se diferenţiază persoanele de acelaşi sex, născute în aceeaşi ţară, la aceeaşi dată (zi, lună, an).
e. În fine, a 13-a cifră a CNP-ului, dată de calculator, este rezultatul unui calcul matematic şi le permite poliţiştilor să depisteze eventualele erori date de înlocuirea sau inversarea cifrelor din componenţa codului.
HOTĂRÅRE
CNP-ul se va regăsi şi pe cărţile de identitate electronice
Autorităţile nu vor renunţa la CNP nici atunci când românii vor avea noi cărţi de identitate electronice (în document va fi introdus un cip electronic în care, alături de imaginea facială a persoanei, vor fi încorporate şi amprentele digitale). „Cel mai probabil, vom avea parte de noi cărţi de identitate în 2010, însă sub nicio formă nu vom renunţa la CNP, ca element de identificare a persoanei“, spun oficialii INEP.
De altfel, de curând, datele înscrise în actualele cărţi de identitate au fost modificate, dar CNP-ul a rămas. „Practic, a fost eliminată rubrica în care erau înscrise prenumele părinţilor titularului, aceasta fiind înlocuită de rubrica în care este menţionată cetăţenia persoanei. Serviciile de Evidenţa Persoanei au început să elibereze deja cărţi de identitate cu aceste modificări. Dar, să ne înţelegem, cartea de identitate a rămas aceeaşi, nu este vorba despre documente noi“, au adăugat poliţiştii.
Aşadar, cartea de identitate este tot un fel de cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu următoarele dimensiuni: 105 milimetri lungime, 74 milimetri lăţime, 0,7 milimetri grosime. Documentul este format din două straturi exterioare transparente, între care se introduce suportul pentru fotografie, text şi alte inscripţionări (drapelul României, stema ţării, abrevierea sintagmei „evidenţa persoanelor“ – evp -). „Protecţia împotriva falsificării este dată însă de «fondul» cărţii de identitate, prin desenul complex, combinaţia de culori şi procedeul de imprimare. Fondul cuprinde şi elemente de siguranţă asemănătoare celor aplicate pe bancnote“, au explicat specialiştii.
Sursa: evz.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!