Mihai Chiţac a fost de acord să fie supus la două operaţii pe cord, în condiţiile în care expertiza INML arată că acesta poate să beneficeze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale. Chiţac a cerut un termen “rezonabil” de întrerupere a pedepsei, pentru a avea timp să efectueze analizele necesare celor două operaţii şi pentru a-şi reveni după acestea.
Prima operaţie în cazul lui Chiţac va fi pentru protezare valvulară, iar a doua intervenţie va fi pentru revascularizare miocardică.
Potrivit expertizei depuse de INML la dosarul cauzei, Mihai Chiţac poate să beneficeze de întreruperea executării pedepsei din motive medicale, pentru efectuarea unei investigaţii complexe fiind necesară o perioadă între cinci şi şapte zile, iar alte două luni ar trebui alocate pentru cele două intervenţii chirurgicale pe cord.
Magistraţii au admis solicitarea fostului general Victor Stănculescu, care nu crede că prima expertiză a fost corectă. Potrivit acesteia, medicii au stabilit că pentru cele zece boli pe care le are, Stănculescu poate fi tratat şi în spitalul penitenciarului.
Atât generalul Victor Stănculescu cât şi Mihai Chiţac au cerut eliberarea, pe motive medicale, din penitenciar, după ce au fost condamnaţi definitiv la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara. Procesele prin care se solicită întreruperea pedepselor durează din luna octombrie.
Foştii generali Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu, încarceraţi la Spitalul Penitenciar Jilava, au fost duşi, pe 12 noiembrie, la INML, pentru expertiza medico-legală.
Recursurile depuse de Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnaţi la 15 ani de închisoare şi degradare militară în procesul Revoluţiei de la Timişoara, au fost respinse pe 15 octombrie de Înalta Curte de casaţie şi Justiţie prin decizie definitivă şi irevocabilă.
Potrivit motivării dată publicităţii pe 5 decembrie 2007, Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi ştiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelaşi document confirmă faptul că Victor Atanasie Stănculescu a făcut parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu “vădit exces de zel” atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie 1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului(r) Stănculescu pentru Revoluţia de la Timişoara.
În ceea ce îl priveşte pe Mihai Chiţac, magistraţii au arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel, “implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care multe foarte grav”, se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe.
Realitatea.net
Stănculescu şi Chiţac, 15 ani de închisoare (15.10.2008)
Citiți principiile noastre de moderare aici!