Vinerea Mare: Slujba Prohodului si sigilarea Sfantului Mormant

In Sfanta si Marea Vineri, se scoate Sfantul Epitaf in mijlocul bisericii. Sfantul Epitaf este facut din panza de in pe care se afla imprimata sau brodata icoana inmormantarii Domnului. La slujba Prohodului din noaptea Vinerii Patimilor, Sfantul Epitaf este purtat in procesiune in jurul bisericii si apoi adus in Sfantul Altar. Iesirea din biserica si ocolirea ei, semnifica purtarea Trupului Domnului de la Golgota la locul mormantului. Este asezat pe Sfanta Masa, unde ramane pana la inaltarea Domnului, cand este ridicat si pus spre pastrare. Epitaful simbolizeaza trupul mort al Domnului, iar ridicarea de pe masa in miercurea din ajunul Inaltarii simbolizeaza inaltarea la cer a Mantuitorului.

In Biserica Sfantului Mormant, slujba Prohodului incepe de la orele 19.00 si se termina la orele 3.00 dupa miezul noptii, spre Sambata Mare. Cortegiul arhiereilor, clericilor si pelerinilor se organizeaza la Palatul Patriarhal. De aici se pleaca in procesiune spre Biserica Sfantului Mormant. Toti slujitorii sunt imbracati in vesminte negre. Episcopii duc inainte Sfanta Cruce cu lemn din Crucea Mantuitorului, cel mai de pret odor ramas lumii din timpul patimilor lui Hristos, si Sfantul Epitaf cu punerea Domnului in mormant.

Clericii pornesc din fata Sfantului Mormant, inconjoara baldachinul Sfantului Mormant, urca la Golgota, se inchina aici, coboara, inconjoara Biserica Invierii, se inchina la locul unde a plans Maica Domnului si in timp ce starea intai a prohodului se termina de cantat, cortegiul se opreste la Piatra Ungerii. Aici se asterne pe piatra Sfantul Epitaf, se cadeste, se zice ectenie mica si se incepe starea a doua a prohodului. La fiecare sfarsit de stare se pune Epitaful pe Piatra Ungerii si se rosteste ectenia. Dupa terminarea prohodului, slujitorii se aseaza in fata Sfantului Mormant si continua slujba Utreniei, dupa randuiala. Sfanta Evanghelie se citeste chiar in fata usii de intrare la Mormantul Domnului.
Slujba Prohodului ia sfarsit prin miruirea tuturor pelerinilor. La sfarsitul Utreniei se aduna cate un delegat din partea fiecarei Biserici oficiale – ortodoxa, catolica, armeana si copta – si, asistati de politie, se controleaza interiorul Sfantului Mormant sa nu fie vreo sursa de foc. Apoi se sting toate cele aproape 80 de candele din interior si se sigileaza ambele usi ale Sfantului Mormant cu sigilii de ceara si panza alba. Benzile de sigiliu se aseaza crucis. Fiecare delegat isi pune parafa pe sigiliul Bisericii sale. Din clipa aceasta nu se mai poate intra la Sfantul Mormant pana in seara Sambetei Mari, dupa ce se aprinde Sfanta Lumina. In timp ce pelerinii si clericii se retrag, politia sta de garda la usa Mormantului, o zi si o noapte. In intervalul acesta dintre rastignirea pe cruce si Inviere, pentru ca moartea Lui sa nu para iluzorie oamenilor, Fiul lui Dumnezeu a lasat trupul Sau sa zaca in mormant trei zile si in acest timp S-a coborat cu sufletul la iad, sfaramandu-i portile.