Acest timp este marcat in Calendarul popular de ziua de
1 august. Prin tara Hategului ursului i se punea acum o
pulpa de vitel si i se spunea cu voce tare:
„– Na Ursule!”. Mos Marin, important
zeu al Panteonului carpatic, mai este sarbatorit
la
Martinii de Iarna (1–3 februarie), cand fata, la
Ziua Ursului (2 februarie) si in Sambata Ursului (o
saptamana inainte de Mosii de Florii). Primele trei
zile ale lunii februarie sunt
dedicate Martinilor de Iarna, patroni ai ursilor. Cel
mai puternic si mai periculos dintre ei, Martinul cel
Mare, este sarbatorit in ziua de 2 februarie, la
Stretenie sau Ziua Ursului.
Conform traditiei, ursul ar iesi in aceasta zi din
barlog sa-si priveasca umbra pe zapada. Daca este frig,
ceata si nu-si vede umbra, isi darama barlogul, trage
un joc, merge la rau, bea o gura de apa si isi vede de
treburi prin padure. Din contra, daca timpul este
frumos, e soare si isi vede umbra pe zapada intra din
nou in barlog pentru ca iarna va mai dura
40 de zile. in credintele, basmele si legendele
populare, ursul este o fiinta ciudata a padurii: fata
puii iarna, in timp ce alte vietati asteapta anotimpul
calduros; daca timpul e frumos, intra in adapost, daca
este urat, isi reia activitatea prin padure; cand
gaseste punte peste rau o strica, cand n-o gaseste
darama un copac si pune punte etc.
Oamenii asociaza acest comportament al ursului cu
timpul capricios de la sfarsitul iernii si inceputul
primaverii. Ursul, numit in zilele lui de sarbatoare
Mos Martin, ar fi fost om, morar sau pastor in satul
sau. Dupa ce s-a metamorfozat in urs, acesta ar fi
pastrat sentimente si
preocupari umane: iubeste o femeie pe care o fura si o
duce la casa lui (barlogul) din padure, isi
construieste adapost pentru iarna, prevesteste vremea
friguroasa sau calduroasa a anului etc. Un singur lucru
a uitat sa faca: aprinderea focului. in traditiile
populare ursul este mai degraba folositor decat
daunator: influenteaza in bine Ursitoarele la nasterea
copilului; pruncii unsi cu untura lui cresc voinici si
sanatosi; copilul bolnav de sperietoare se vindeca daca
se afuma cu par de urs; barbatul calcat de ursul dresat
in cadrul obiciului Calcatul Ursului, nu-l mai durea
spatele peste vara.
La inmormantarea oamenilor, in noptile de priveghi, si
la moartea si renasterea anului (Anul Nou) apareau
fantastice spirite ascunse sub mastile de urs. Adesea,
dintii mosului erau purtati de oameni ca talismane.
Sursa: ecoghid.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!