Demersul a fost deja aprobat în Senat în procedură de urgenţă la finalul lunii noiembrie și se află acum pe masa Camerei Deputaţilor, care a stabilit un termen de doar trei săptămâni pentru raportul Comisiei pentru agricultură. Reprezentanţii organizaţiilor semnatare consideră că modul accelerat în care se desfășoară procesul ridică probleme serioase de transparenţă:

„Această grabă ridică semne de întrebare cu privire la transparenţa şi fundamentarea procesului decizional. Practica adoptării grăbite a unor legi cu impact major, în preajma sărbătorilor, este profund îngrijorătoare şi nejustificată, în condiţiile în care tratamentele chimice nu se aplică în sezonul rece”, avertizează aceştia.

În prezent, pulverizarea aeriană a pesticidelor este interzisă în UE prin Directiva 2009/128/CE și în România prin OUG nr. 34/2012, din cauza riscurilor majore de derivă a substanţelor chimice. Acestea pot fi purtate de curenţii de aer către ape de suprafaţă, zone rezidenţiale, culturi ecologice și habitate naturale, afectând populaţia, biodiversitatea și în special polenizatorii.

ONG-urile susţin că autorizarea dronelor nu oferă protecţia necesară, ci ar putea genera un fals sentiment de siguranţă. Printre cei mai afectaţi s-ar număra apicultorii și fermierii mici, vulnerabili în fața contaminării neintenţionate. Totodată, aceştia invocă opoziția publică față de pesticidele controversate.

„De ce această obsesie a pesticidelor în politica românească? Românii nu vor pesticide! […] 89% dintre cetăţenii români se opun utilizării pesticidelor inclusiv a celor interzise în UE şi doresc reducerea dependenţei de substanţe chimice în agricultură”, se mai arată în document.

Argumente juridice și solicitări ferme către Parlament

Semnatarii amintesc cadrul european și naţional care interzice pulverizarea aeriană, dar și drepturile fundamentale garantate prin Constituţie privind sănătatea și mediul. De asemenea, fac trimitere la principiul precauţiei prevăzut de Convenţia de la Aarhus.

Organizațiile cer Camerei Deputaţilor să respingă proiectul legislativ și să respecte angajamentele României privind protecţia mediului, sănătatea publică și dezvoltarea unei agriculturi durabile. Totodată, solicită o dezbatere amplă despre utilizarea pesticidelor şi evaluarea riguroasă a oportunităţilor oferite de tehnologiile noi, înainte de orice decizie.

Printre semnatari se află: Federaţia Asociaţiilor Apicole din România – ROMAPIS, Asociaţia Eco Ruralis, WWF România, CRIES, Asociaţia Mai Bine, ASAT România, AFFMR, ALAS, WeWilder, REPER21, Federaţia Peisaj Deschis, BIOTERRA, Federaţia Coaliţia Natura 2000, alături de Terra Milenium III, Academia de Compost, Greenpeace România, Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, Asociaţia Bucuria Pământului și Asociaţia Centrul Cultural şi Comunitar Nucu.

Organizațiile transmit că sunt pregătite să participe la şedinţele comisiilor parlamentare pentru a prezenta argumentele detaliate și solicită ca discuția să nu fie grăbită, ci orientată spre interesul public și protejarea mediului.