Potrivit unei analize publicate de platforma financiară RisCo, compania a înregistrat în 2024 pierderi masive de 328,6 milioane lei și datorii istorice la bugetul de stat care au depășit pragul de 1 miliard de lei.

Aceste date confirmă o realitate economică dificilă și arată că, deși CFR Marfă continuă să opereze la nivel național și internațional, transportând mărfuri esențiale pentru economia românească, compania nu reușește să transforme această activitate într-un model de afaceri sustenabil.

Cifra de afaceri din 2024, estimată la aproximativ 677 de milioane de lei, marchează o scădere cu 13% față de anul anterior. Este un semnal că, în pofida dimensiunii și a importanței strategice, operatorul feroviar pierde din ce în ce mai mult teren în fața schimbărilor din piață și a ineficiențelor interne.

Diferența dintre veniturile totale și cheltuielile aferente aceluiași an este relevantă pentru a înțelege amploarea dezechilibrului: veniturile raportate s-au ridicat la puțin peste 839 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au depășit 1 miliard. Acest dezechilibru între ce produce și ce consumă compania nu este un accident izolat, ci parte a unui model financiar dezechilibrat, care se repetă de ani buni.

O privire retrospectivă asupra rezultatelor financiare din ultimii cinci ani nu face decât să întărească această concluzie. Din 2020 și până în 2024, CFR Marfă a înregistrat pierderi constante, cu o ușoară diminuare în 2022, dar fără un impact de durată. În 2020, pierderile au fost de peste 335 de milioane de lei. În 2021, ele au crescut la aproape 352 de milioane. Anul 2022 a adus o reducere semnificativă a pierderilor, până la 153 de milioane, însă speranța unei redresări s-a dovedit iluzorie. În 2023, pierderile au urcat din nou la 231 de milioane, iar în 2024, trendul negativ a fost reconfirmat de un deficit de 328,6 milioane de lei.

Situația este cu atât mai alarmantă cu cât statul român, prin Ministerul Transporturilor, este acționarul principal al companiei. Cu toate acestea, intervențiile autorităților par a fi fost tardive sau insuficiente pentru a preveni prăbușirea financiară. Datoriile restante la bugetul de stat, care au trecut pragul de 1 miliard de lei, ridică serioase semne de întrebare asupra capacității companiei de a se redresa, dar și asupra rolului statului în gestionarea unei companii aflate în pragul colapsului.

CFR Marfă nu este doar un operator economic, ci și un angajator important. În 2024, compania mai avea 3.049 de angajați, cu 5% mai puțini decât în anul anterior. Această reducere a personalului reflectă, cel mai probabil, presiunile financiare crescânde, dar ridică și semne de întrebare în legătură cu viitorul forței de muncă din sectorul feroviar. În joc nu sunt doar cifre contabile, ci și mii de destine ale angajaților care, pe fondul incertitudinii, riscă să devină victimele unui sistem dezechilibrat.

În pofida pierderilor, CFR Marfă continuă să ofere o gamă variată de servicii, de la transport intermodal și logistică, până la închirieri și reparații de material rulant. Însă diversificarea serviciilor nu a fost suficientă pentru a contracara presiunile financiare, semn că problemele companiei sunt mai degrabă structurale și țin de management, eficiență și investiții, decât de lipsa cererii.