„În prezent, sistemul educațional din România se confruntă cu provocări semnificative, reflectate în rezultatele scăzute obținute la evaluările internaționale (PISA), rata mare de abandon școlar, numărul record de mame minore la nivel european și oboseala elevilor față de un curriculum care pune accent pe memorare, nu pe gândirea critică și competențele practice necesare în viața reală”, au declarat reprezentanții CNE.

Potrivit acestora, reforma educațională trebuie să fie centrată pe nevoile elevului și bazată pe adaptarea planurilor-cadru, a curriculumului și a metodelor de învățământ în acord cu schimbările societale și cu progresele tehnologice recente, inclusiv evoluția inteligenței artificiale.

„Reformarea planurilor-cadru trebuie să integreze competențe esențiale pentru viață, cum ar fi educația sexuală, educația pentru sănătate și gândirea critică, educația media, educația pentru sustenabilitate și educația civică. Astfel, memorarea mecanică ar trebui înlocuită cu abordări bazate pe dezvoltarea gândirii critice și a abilităților practice. Trebuie stabilit un procent clar de ore (cel puțin 30%) alocate Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii, pentru a permite elevilor să aleagă preponderent cursuri opționale care răspund intereselor și nevoilor lor”, au spus reprezentanții CNE.

Într-un raport anterior publicat de CNE, cu un eșantion de peste 16.000 de elevi respondenți, 87,6% dintre aceștia consideră că ar trebui să aibă o libertate mai mare în alegerea disciplinelor de studiu. De asemenea, doar 3,7% simt că au libertate deplină în alegerea acestora, în vreme ce 64,9% sunt de părere că opiniile lor nu contează. În același raport, elevii își exprimă în scris dorința de a putea avea o libertate mai mare în alegerea disciplinelor de studiu, care să fie de asemenea mult mai bine concentrate pe profilul lor.

Totodată, CNE descrie manualele școlare ca fiind depășite, parțial sau total incorecte, „unele fiind chiar biased, reflectând o viziune îngustă și neactualizată asupra realității” și cere implementarea unui proces transparent de actualizare și revizuire a manualelor, implicând experți din diverse domenii și având la bază standarde de calitate educațională ar asigura un proces de învățare obiectiv și holistic.

„Educația tradițională nu pregătește suficient elevii pentru provocările lumii moderne, unde progresele în domenii precum inteligența artificială, biotehnologia și schimbările climatice sunt rapide și necesită abilități noi. Profesorii nu beneficiază de suficiente oportunități de formare continuă, iar mulți dintre ei sunt insuficient pregătiți să predea noile competențe cerute de curriculumul modernizat. Propunem investirea în formarea continuă a cadrelor didactice, cu un accent deosebit pe noile metode pedagogice și pe utilizarea tehnologiilor moderne în educație”, au explicat reprezentanții CNE.