Sunt două dintre măsurile pe care ministrul Educației, Mihai Dimian, le pregătește după rezultatele slabe obținute de România la testele PISA.

La PISA 2025, elevii români au obținut, în medie, 419 puncte la Matematică, 413 la Lectură și 425 la Științe, toate sub mediile OECD. Mai grav este nivelul competențelor de bază: numai 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe. OECD consideră nivelul 2 pragul de bază de la care un elev poate utiliza cunoștințele în situații simple și relevante.
La evaluare au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani din România.

Într-o postare făcută duminică seara pe Facebook, Mihai Dimian consideră că principala problemă dezvăluită de rezultate nu este doar incapacitatea elevilor de a folosi în viața reală ceea ce învață, ci faptul că foarte mulți ajung la finalul gimnaziului fără să stăpânească nici cunoștințele de bază.

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesiile viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”, susține ministrul Educației.

Evaluarea Națională și PISA nu măsoară același lucru

Dimian încearcă să explice și aparenta contradicție dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele de la PISA. În 2024, aproximativ 31% dintre participanții la Evaluarea Națională au avut note sub 5 la Matematică, în timp ce PISA arată că 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul 2.

Ministrul atrage însă atenția că sunt populații și scale diferite. La Evaluarea Națională, procentul este calculat doar dintre cei prezenți la examen, iar la Matematică 46% au avut note sub 6. Dimian raportează rezultatele și la întreaga generație de elevi de clasa a VIII-a și ajunge la procente de 42% sub 5 și 54% sub 6. El precizează însă că nota 5 sau 6 de la Evaluarea Națională nu poate fi echivalată direct cu nivelul 2 PISA.

O altă interpretare pe care ministrul o contestă privește diferența uriașă dintre rural și urban. PISA a găsit un decalaj de 109 puncte la Matematică între elevii care învață în școli urbane și cei din școli rurale. Ministerul arată că decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte și la Lectură și Științe.

Dimian explică însă că 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, iar clasificarea rural-urban se referă la localitatea în care se află liceul, nu neapărat la mediul din care provine copilul. Elevii cu rezultate bune din comune ajung frecvent, după Evaluarea Națională, la licee din orașe, ceea ce influențează puternic această diferență. Ministrul nu neagă decalajele dintre școala rurală și cea urbană, dar spune că cifra PISA nu poate fi citită pur și simplu ca o măsură a calității gimnaziilor de la sat și de la oraș.

Reforme și bani în plus pentru profesori dar fără rezultate mai bune pentru elevi

România nu este singura țară care a scăzut. Între 2022 și 2025, rezultatul României la Matematică a coborât cu nouă puncte, exact cât media OECD, la Științe scăderea a fost de trei puncte în ambele cazuri, iar la Lectură România a pierdut 16 puncte, față de 14 la nivelul OECD. Organizația arată că rezultatele medii la Matematică și Lectură au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate de PISA.
Ministrul invocă și efectele pandemiei, dar refuză să le transforme într-o explicație suficientă pentru situația României.

„Proiectul «România Educată» a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. (…) Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor”, afirmă Mihai Dimian.

O explicație pe care acesta o pune pe masă este timpul mai redus petrecut de elevii români la școală. Datele OECD confirmă că România are mai puține ore obligatorii decât media organizației atât în ciclul primar, cât și în gimnaziu. În învățământul primar sunt 540 de ore anual, față de 804 în media OECD, iar în gimnaziu 834, față de 909. Vacanțele cumulate în ciclul primar ajung la 16,6 săptămâni, față de 13,5 în media OECD.

Activități remediale în „Școala altfel” și „Școala verde”, „pentru o perioadă”

„Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă, pentru o perioadă, «Școala altfel» și «Școala verde» trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, a anunțat Dimian.

Legea educației prevede deja existența programelor de învățare remedială pentru elevii care au dificultăți sau au rămas în urmă, însă criteriul general al mediei sub 7 și participarea săptămânală anunțate de ministru ar reprezenta o concretizare mult mai largă a acestora.

În finalul mesajului, Mihai Dimian admite fără echivoc dimensiunea problemei: „Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”. Înaintea unei noi reforme ample, spune el, ar trebui analizat de ce numeroasele schimbări făcute până acum nu au produs rezultatele așteptate.