Bolojan a susținut o declarație de presă la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări.

El a subliniat că Via Carpathia este o rețea de autostrăzi și drumuri expres, care leagă nordul Europei de la Marea Baltică până în sud, prin România, la Marea Neagră și, de asemenea, prin zona Balcanilor până la Marea Adriatică.

‘Pe teritoriul țării noastre este un profil de drum expres, care intră în România pe relația Debrețin-Oradea, coboară spre sud, pe relația Arad, Timișoara și apoi înspre zona Constanța, spre Bulgaria – Calafat și spre Serbia, spre Belgrad și apoi spre Peninsula Balcanică. Din discuțiile pe care le-am avut chiar ieri cu Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi, suntem în situația în care, până la finalul acestei luni, vor definitiva o parte din licitațiile care sunt în momentul de față pe cele trei tronsoane ale drumului expres Arad – Oradea, în așa fel încât în luna mai, cel puțin primul tronson de la Oradea la Salonta să poată fi semnat’, a arătat președintele interimar.

El a explicat că două tronsoane sunt în diferite faze de achiziții – unul este în contestație, cel dinspre Arad, iar altul este în momentul de față în faza de analiză. De asemenea, tot în faza de licitație este și tronsonul de la Timișoara înspre Stamora Moravița, de drum expres, în așa fel încât și conexiunea pe relația Balcani să fie realizată, a adăugat Bolojan.

‘Dacă totul va fi bine, am putea fi în situația în care, în vara acestui an, înspre toamnă, aceste tronsoane de drum expres, parte a Via Carpathia, de pe teritoriul României, să poată fi în situația de a ajunge în faza de execuție. Pe tronsonul de drum expres Arad – Oradea este deja în proiectare și execuție, urmează să fie semnat contractul, deci ar putea începe lucrările, iar pe celălalt tronson de la Timișoara spre Stamora Moravița ar urma perioada de proiectare și apoi, după câteva luni de zile, foarte probabil anul viitor ar putea să înceapă execuția’, a arătat el.

Ilie Bolojan a apreciat că ‘o conexiune importantă care este restantă este conectarea Portului Constanța atât rutier, cât și feroviar pe direcția Nord-Vest, pentru conectarea pe direcția Europei Centrale, dar și pe direcția de Nord, în așa fel încât potențialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcția de transport transcaucaziană să se consolideze în anii următori’.

Președintele interimar a arătat că intrarea României în Schengen și războiul din Ucraina au dus la creșterea traficului prin Portul Constanța, ‘ceea ce a însemnat un puternic impuls pentru logistică și pentru dezvoltare în zona de sud-est a României’.

Sursa: AGERPRES