„Este foarte bună (discuția despre trecerea la euro – n.r.). Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018 aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu, pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar”, a spus Isărescu.

El a arătat că procesul a fost întrerupt în 2018 și a amintit că România îndeplinea criteriile în 2014, însă contextul extern nu era favorabil, pe fondul crizei Greciei și al crizei zonei euro.

„Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro. (…) Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR.

Pe plan intern, Isărescu a amintit că, după îndeplinirea criteriilor în 2014, a urmat o perioadă în care s-au redus impozitele și au crescut cheltuielile, ceea ce a dus din nou la un deficit mare, ulterior intervenind pandemia și războiul.

Guvernatorul BNR a subliniat însă că trecerea la euro nu reprezintă un simplu schimb de monedă.

„Trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Hai să schimbăm leu cu o monedă. Nu, este un proces politic complicat. Are componente și politice și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, să zicem, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor hotărî acest lucru. Noi putem să contribuim la formularea corectă a unui parcurs”, a explicat Mugur Isărescu.

El a precizat că România nu are o alternativă la adoptarea monedei euro, întrucât și-a asumat acest obiectiv prin tratatul de aderare la UE.

„N-avem altă alternativă. Deci, în momentul în care am semnat tratatul de aderare, este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi cele necesare, când vom îndeplini condițiile. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca, să ne păstrăm moneda națională. Deci, decizia este deja luată”, a afirmat Isărescu.

El a adăugat că România este pregătită să înceapă procesul atunci când societatea va fi pregătită, însă în prezent nu este îndeplinit niciun criteriu.

„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră, mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. Prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm, pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a spus el.

Isărescu a explicat că, după îndeplinirea criteriilor de performanță, România trebuie să rămână cel puțin doi ani în mecanismul cursului de schimb și să își păstreze stabilitatea indicatorilor.

El a subliniat că este necesară disciplina internă și asumarea deciziilor, apreciind că România trebuie să demonstreze că își poate menține indicatorii macroeconomici.

De asemenea, el a spus că nu poate indica deocamdată un termen pentru trecerea la euro.

sursa: Agerpres