Sumele includ sporurile și diferă în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. CSM a făcut publice datele în contextul dezbaterilor privind salarizarea magistraților și după o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la neexecutarea integrală a unor hotărâri prin care cinci judecători și foști judecători români obținuseră drepturi salariale.

Potrivit grilelor aferente lunii octombrie, indemnizațiile nete, cu sporurile incluse, sunt:

• judecător stagiar: între 6.990 și 8.285 de lei;
• judecător cu grad profesional de judecătorie: între 10.486 și 16.157 de lei;
• judecător cu grad profesional de tribunal: între 14.390 și 17.948 de lei;
• judecător cu grad profesional de curte de apel: între 16.309 și 20.346 de lei.

Diferențele dintre nivelul minim și cel maxim sunt determinate de vechimea în muncă, vechimea în funcție și gradație.

Suma de 20.346 de lei nu reprezintă însă cel mai mare venit posibil pentru un judecător din România. Datele prezentate de CSM nu includ grila de salarizare a magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

CSM a comparat aceste venituri și cu salariul mediu din România. Cele mai recente date INS folosite de instituție indică, pentru august 2026, un câștig salarial mediu de 5.688 de lei net și 9.497 de lei brut.

Astfel, indemnizația netă minimă a unui judecător stagiar, de 6.990 de lei, este cu 1.302 lei peste salariul mediu net. Un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, primește 10.486 de lei net.

În ceea ce privește veniturile brute, CSM arată că un judecător stagiar aflat la nivelul minim al grilei câștigă echivalentul a 1,26 salarii medii brute naționale. Pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, raportul este de 1,89.

CSM: România se află sub media europeană la început de carieră

Consiliul a comparat remunerația judecătorilor români și cu datele din EU Justice Scoreboard 2026, întocmit pe baza informațiilor CEPEJ aferente anului 2024.

Media aritmetică a celor 27 de valori publicate pentru statele Uniunii Europene este de aproximativ 2,13 salarii medii brute naționale pentru judecătorii aflați la începutul carierei. Pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie din România, aflat la nivelul minim al grilei, raportul prezentat de CSM este de 1,89.

Instituția consideră astfel că România se situează sub media rezultată din această comparație. CSM amintește și o analiză publicată în iulie 2025, în care România ocupa locul 20 din 27 de state membre în privința venitului brut al judecătorilor aflați la începutul carierei și locul 22 în ceea ce privește venitul net.

Comparația trebuie însă privită în context: cifrele europene sunt aferente anului 2024, în timp ce grilele românești prezentate acum sunt cele din octombrie 2026. În plus, indicatorul compară veniturile magistraților cu salariul mediu din fiecare stat, nu valoarea efectivă în euro a indemnizațiilor.

Peste 4.500 de judecători incluși în datele CSM

Datele disponibile la 26 octombrie cuprind 4.544 de judecători. Dintre aceștia, 2.076, aproximativ 46%, lucrează la judecătorii. Dintre ei, 1.808 au grad profesional de judecătorie, 110 grad de tribunal, iar 158 grad de curte de apel.

La tribunale activează 1.503 judecători, aproximativ 33% din total, dintre care 556 au grad profesional de curte de apel. Alți 965 de magistrați, aproximativ 21%, lucrează la curțile de apel. Cifrele arată că instanța la care lucrează efectiv un magistrat nu coincide întotdeauna cu gradul său profesional. Un judecător care activează la o judecătorie poate avea, de exemplu, grad de tribunal sau de curte de apel.

Datele prezentate nu reprezintă însă situația completă a tuturor judecătorilor din România, întrucât nu includ separat efectivul și indemnizațiile magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cinci judecători au reclamat la CEDO neplata integrală a unor drepturi

Publicarea grilelor vine în contextul cauzei „Pușcașu și alții împotriva României”, în care cinci judecători sau foști judecători au reclamat neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul român fusese obligat să le plătească sume reprezentând diferențe salariale.

CEDO a adoptat decizia la 13 octombrie 2026, iar aceasta a fost făcută publică la 22 octombrie. Curtea a declarat în unanimitate cererile inadmisibile, considerându-le vădit nefondate.

Cazul privea hotărâri pronunțate în România prin care reclamanților le fuseseră recunoscute despăgubiri pentru diferențe de remunerare considerate discriminatorii față de alte categorii de magistrați sau funcționari publici.

Curtea europeană a concluzionat că executarea incompletă a acestor hotărâri, în circumstanțele analizate, nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Decizia CEDO nu anulează hotărârile pronunțate anterior de instanțele române.

După această decizie, CSM a criticat ceea ce instituția consideră a fi transferarea unor divergențe politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentarea distorsionată a situației din România, susținând că asemenea demersuri pot afecta credibilitatea instituțiilor statului. Aceasta reprezintă poziția exprimată de Consiliu în comunicatul său.