Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a pus în consultare publică un proiect pentru abrogarea Ordinului nr. 960/2026, care stabilea o procedură de notificare și obținere a acordului ministerului înaintea unor restricții sau întreruperi importante ale exploatării infrastructurii naționale. Măsura vizează infrastructura aflată în proprietatea publică a statului și concesionată administratorilor din domeniile rutier, feroviar și aeroportuar.

Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, susține că procedura introduce birocrație suplimentară și poate întârzia intervențiile urgente. El a dat ca exemple situațiile generate de viscol, inundații sau alunecări de teren, când administratorii infrastructurii trebuie să poată lua rapid măsuri pentru siguranța circulației.

Potrivit ministrului, responsabilitatea pentru astfel de decizii ar trebui să revină specialiștilor și conducerilor companiilor care administrează drumurile, căile ferate și aeroporturile.

Ministerul invocă riscuri juridice și costuri suplimentare

Unul dintre argumentele pentru abrogarea ordinului privește infrastructura feroviară. Ministerul susține că procedura suplimentară de aprobare ar putea intra în conflict cu normele europene privind independența administratorilor infrastructurii feroviare și ar putea crea riscul unei proceduri de infringement.

Este invocată Directiva 2012/34/UE privind spațiul feroviar unic european, transpusă în legislația românească prin Legea nr. 202/2016.

Ministerul atrage atenția și asupra posibilelor costuri suplimentare în cazul lucrărilor feroviare. Constructorii își organizează lucrările pe baza unor grafice de execuție, iar întârzierea unor restricții necesare șantierelor poate afecta mobilizarea utilajelor și a personalului și poate genera solicitări de compensații.

Ce se schimbă în cazul drumurilor și autostrăzilor

În cazul infrastructurii rutiere, administratorii pot deja institui restricții temporare, parțiale sau totale, pentru executarea unor lucrări, în baza legislației existente.

Aceste măsuri trebuie să respecte normele legale și presupun informarea Ministerului Transporturilor, a Poliției Rutiere și a participanților la trafic, inclusiv în privința rutelor alternative.

Eliminarea procedurii suplimentare nu ar însemna că autostrăzile sau drumurile naționale ar putea fi închise fără justificare, fără semnalizare sau fără respectarea obligațiilor privind siguranța circulației și informarea publicului.

Dacă proiectul va intra în vigoare, administratorii nu vor mai trebui să parcurgă procedura introdusă prin Ordinul nr. 960/2026 în situații precum închiderea unor sectoare pentru lucrări importante, apariția unor probleme tehnice la poduri și pasaje, intervențiile necesare în timpul fenomenelor meteo periculoase sau modificarea temporară a circulației pentru lucrări de modernizare.

Pentru șoferi, măsura nu introduce noi reguli de circulație sau sancțiuni. Rămâne însă esențială informarea privind restricțiile, durata acestora și rutele alternative.

Sunt vizate și aeroporturile

Proiectul se referă și la infrastructura aeroportuară. Ministerul propune eliminarea acordului prealabil al concedentului pentru anumite restricții sau închideri temporare determinate de lucrări de întreținere, reparații sau modernizare.

Deciziile tehnice și operaționale ar urma să fie luate de entitățile competente, cu respectarea regulilor din aviația civilă. Obligațiile privind siguranța operațiunilor și informarea utilizatorilor aeroporturilor rămân în vigoare.

Fosta conducere critică abrogarea ordinului

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Miruță, susține că ordinul urmărea tocmai evitarea închiderilor nejustificate și o planificare mai riguroasă a lucrărilor.

Potrivit acestuia, administratorii trebuiau să prezinte termene clare de execuție, etape verificabile și rute alternative. Miruță consideră că eliminarea procedurii ar putea reduce controlul asupra modului în care sunt organizate șantierele și ar putea duce la blocaje insuficient justificate.

Poziția este susținută și de fostul secretar de stat Horațiu Cosma, care afirmă că ordinul fusese introdus pentru a preveni situațiile în care închiderile erau anunțate cu foarte puțin timp înainte. Fosta conducere susține totodată că documentul permitea intervențiile imediate atunci când exista un pericol real pentru siguranță.