Psihologul clinician și psihoterapeutul Lavinia Bianca Ciucos Porcar explică modul în care anxietatea socială afectează viața de zi cu zi și de ce intervenția timpurie poate face diferența.
În ultimii ani, anxietatea a devenit una dintre cele mai discutate probleme de sănătate mintală, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor. Presiunea socială, expunerea constantă pe rețelele sociale, teama de evaluare și ritmul tot mai alert al vieții cotidiene contribuie la apariția unor tulburări care, netratate, pot afecta serios calitatea vieții. Printre acestea se află și anxietatea socială, o tulburare despre care psihologul clinician și psihoterapeutul Lavinia Bianca Ciucos Porcar spune că este întâlnită tot mai des în practica de specialitate.
Absolventă a Universității din Oradea, cu studii de licență în Psihologie și master în Psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie, Lavinia Bianca este acreditată de Colegiul Psihologilor din România și are formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală. În activitatea sa, lucrează inclusiv cu persoane care se confruntă cu forme severe de anxietate socială, o problemă care, de multe ori, rămâne ascunsă ani întregi.
Frica de a fi judecat poate afecta școala, relațiile și viața profesională
„Anxietatea socială e una dintre cele mai des întâlnite forme dintre tulburările anxioase în rândul adolescenților și tinerilor”, afirmă psihologul. Ea explică faptul că această tulburare este caracterizată printr-o teamă intensă legată de situațiile sociale în care persoana simte că poate fi evaluată de ceilalți.
Potrivit specialiștilor, anxietatea socială depășește cu mult emoțiile obișnuite pe care oamenii le pot avea înaintea unui examen sau a unei prezentări publice. Vorbim despre o stare persistentă, care poate genera evitarea aproape completă a anumitor contexte sociale și care afectează funcționarea normală a persoanei.
„Se teme că simptomele anxioase ar putea fi observate de ceilalți sau că va spune ori va face ceva greșit și va fi evaluată negativ”, explică Lavinia Bianca. În multe cazuri, cei afectați ajung să creadă că ceilalți îi percep drept „slabi, timizi, ciudați, inferiori sau respingători”.
Conform studiilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății și de Asociația Americană de Psihiatrie, tulburarea anxioasă socială se numără printre cele mai frecvente afecțiuni psihice la adolescenți și adulți tineri. Debutul apare de cele mai multe ori în copilărie sau adolescență, iar simptomele se accentuează în lipsa intervenției. Specialiștii spun că una dintre marile probleme este faptul că anxietatea socială poate fi confundată cu timiditatea. În realitate, diferența este semnificativă. Timiditatea produce disconfort temporar, însă anxietatea socială poate duce la izolare, abandon școlar, dificultăți profesionale și chiar depresie.
„Aceste persoane vor tinde să evite situațiile sociale, iar dacă acestea nu pot fi evitate, le vor confrunta cu frică sau anxietate intensă, cauzând disconfort semnificativ și afectând ariile importante de funcționare la nivel personal, social și profesional”, spune psihologul.
Manifestările pot fi evidente, dar și foarte subtile. Un adolescent poate refuza să meargă la școală în ziua unei prezentări orale, poate evita petrecerile sau seminariile de grup ori poate invoca frecvent stări de rău pentru a nu participa la anumite activități. Alteori, simptomele sunt mai greu de observat.
„Anxietatea socială poate avea și un caracter subtil, atunci când persoana repetă de mai multe ori un discurs, are episoade de insomnie înaintea unei expuneri sociale, devine tensionată, irascibilă sau evită contactul vizual”, afirmă Lavinia Bianca.
Datele clinice arată că anxietatea socială este mai frecventă în rândul femeilor, însă multe cazuri rămân nediagnosticate ani la rând. De asemenea, cercetările indică faptul că experiențele umilitoare sau respingerea socială pot contribui la apariția tulburării, mai ales la persoanele care au avut încă din copilărie tendințe de inhibiție socială.
Ce se poate face
Psihologul atrage atenția că ignorarea simptomelor poate duce la agravarea problemelor emoționale. „E important să conștientizăm și să avem curajul să intervenim la timp, să cerem ajutor și să contactăm un specialist care să ne ajute să gestionăm aceste trăiri”, spune Lavinia Bianca.
În lipsa unui sprijin adecvat, anxietatea socială poate afecta profund viața unei persoane. Specialiștii avertizează că tulburarea este asociată frecvent cu depresia majoră, consumul de substanțe și dificultățile de integrare socială.
„Tulburarea anxioasă socială poate avea ca și consecință abandonul școlar, scăderea calității vieții, izolarea socială, dificultatea de a găsi un partener romantic și un loc de muncă stabil”, explică psihologul.
În unele situații, anxietatea poate deveni atât de severă încât apare riscul de idei suicidare.
„În unele cazuri, tulburarea anxioasă socială poate să crească riscul de ideație suicidară și tentative de suicid, motiv pentru care în cadrul ședințelor terapeutice abordez întotdeauna acest aspect cu multă atenție”, afirmă Lavinia Bianca.
În ceea ce privește tratamentul, terapia cognitiv-comportamentală este considerată una dintre cele mai eficiente metode de intervenție pentru anxietatea socială. Numeroase studii clinice internaționale au arătat că această formă de terapie ajută pacienții să identifice și să corecteze tiparele de gândire negative, să reducă evitarea și să își recapete treptat încrederea în situațiile sociale.
„Există intervenții validate științific care tratează această formă de tulburare anxioasă. Una dintre formele cele mai de succes folosite în tratarea anxietății sociale este terapia cognitiv-comportamentală”, spune psihologul.
Potrivit specialiștilor, procesul terapeutic presupune, printre altele, învățarea unor tehnici de gestionare a anxietății, exerciții de expunere graduală la situațiile temute și restructurarea modului în care persoana se raportează la sine și la reacțiile celor din jur.
Dincolo de explicațiile clinice, Lavinia Bianca spune că mesajul cel mai important pentru cei care se confruntă cu anxietatea socială este că problema poate fi tratată și că izolarea nu reprezintă o soluție.
„Uneori, anxietatea socială poate face lumea să pară prea zgomotoasă, prea plină de priviri și așteptări. Poate că ai început să eviți situații, oameni sau locuri care altădată îți aduceau bucurie”, afirmă psihologul.
Ea subliniază că persoanele afectate nu ar trebui să considere rușinoasă solicitarea unui ajutor specializat.
„Există un drum înapoi spre liniște, încredere și libertatea de a fi tu însuți”, spune Lavinia Bianca.
Aceasta atrage atenția că intervenția făcută la timp poate reduce considerabil impactul tulburării asupra vieții personale și profesionale.
Într-un context în care problemele de sănătate mintală sunt tot mai prezente în rândul tinerilor, specialiștii consideră că discuțiile publice despre anxietate și accesul la servicii psihologice devin esențiale pentru prevenirea agravării unor situații care, netratate, pot afecta pe termen lung dezvoltarea emoțională și socială a unei persoane.
BH22LEX 
Derecichei Ovidiu 
