Vernisajul expoziţiei de artă contemporană „Aurul şi Argintul” s-a dorit a fi un dialog între artişti şi privitori, între prieteni, între oameni cu aceleaşi preocupări, într-o lume consumeristă în care comunicarea s-a mutat în virtual, în care ne izolăm tot mai mult şi ne îndepărtăm de adevăratele valori, orbiţi de poleială şi rupţi de adevărata comoară pe care o descoperi în adâncul celui de lângă tine, cunoscându-l.

Invitaţia la dialog a fost lansată de către cunoscutul artist vizual prof. univ. dr. Suzana Fântânariu, din Timişoara. Artiştii care au răspuns invitaţiei au fost artiştii plastici expozanţi: Lucian Irimescu (Craiova), Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean. Cei care au parcurs sălile Galeriilor Reperaj Corp C, din Cetatea Oradea, au putut admira lucrări de pictură, sculptură, grafică şi instalaţii.

Despre Lucian Irimescu, Suzana Fântânariu, cea care i-a fost profesoară în urmă cu ceva ani, spune că este „un spirit critic şi autocritic faţă de clişeele de gândire”. Aurul este simbolul opulenţei, al extravaganţei şi, spune artistul, „acceptând aurul drept plusvaloare, trebuie să îi acceptăm controversele ivite: măreţie, decadenţă, gradoare, crimă, pace, frumuseţe lăuntrică, urâtul frumos, pedeapsă, gând tainic, furt, generozitate şi alte asemenea convenienţe contemporane, forţate şi obligatorii”. Lucrările sale sunt autoironii, prin care – mărturiseşte – nu săgetează pe nimeni, cu excepţia propriei persoane. Lucrările „doresc să ne aducă zâmbete cu/şi fără sclipici de aur”.

Mihaela Tătulescu, având ca pretext aurul şi argintul, redă o lume dezgolită de simboluri, în care ideea de uniformizare şi izolare a individului este dureroasă, apăsătoare, încadrată în casete din care răzbate dorinţa de evadare. „Sunt lucrări seriale cu limbaj elevat, proaspete, inventive, autentice prin mesaj şi calitate artistică. Simboluri antropomorfe sau animaliere, scaune rostogolite de sus în «gol» (în «Cădere liberă») sunt prezente în lucrările artistei, sugerând dezechilibrul provocat de o realitate necontrolabilă”, punctează Suzana Fântânariu.

Mihaela Tătulescu spune că percepe aurul altfel, nu ca obiect de podoabă, ci ca lumină. Şi-a dorit să coordoneze privitorii prin lucrările din această expoziţie pentru a vedea anumite lucruri din fiinţa lor, fără să se oprească la aparenta glazură.

Pe Radu Târnovean, Suzana Fântânariu îl consideră creatorul care împrospătează legenda Regelui Midas din mitologia greacă, conform căreia, tot ce atinge devine aur, artă şi reprezentare. De altfel, Radu Târnovean explică: „De la Midas la Iuda, relaţia celor două metale scumpe şi rare are o poveste comună. Ele aduc cu sine mirajul puterii, provoacă febra căutării până la descoperirea de noi tărâmuri, dar şi la idolatrie. Sculpturile şi instalaţiile mele se înscriu între sacru şi contemporan-profan şi invită la o călătorie iniţiatică, pornind de la «Viţelul de aur» şi ajungând la înţelepciunea «adidasului de argint»: «…dacă vrei, poţi!»”.

Parcurgând meditativ această expoziţie, trecând de la ”Mireasa fericită” sau „Câinele interbelic cu rahatul de aur regăsit”, la „Izolare în grup” sau „Oameni şi lupi”, finalul ar trebui să fie oglindit în „Autoportret de 10 bani”, reflectându-ne şi autoironizându-ne preţ de câteva clipe. Expoziţia poate fi vizitată până în 17 octombrie. Intrarea este liberă.