Proiectele erau realizate în Ungaria, iar şeful CJ Bihor Sandor Pasztor anticipa că preţul bazinelor va scădea cu 25% la licitaţii. Firmele participante au considerat însă proiectele subevaluate.
Săcuieniul şi Nucetul trebuiau să fie primele beneficiare ale proiectului ce anunţa construcţia bazinelor de înot în Bihor. Acestea urmau să fie funcţionale în anul şcolar 2018-2019, iar proiectul iniţiat de Consiliul Judeţean Bihor era o premieră naţională, alte administraţii din ţară considerând proiect-pilot ceea ce se anunţa că se va realiza în Bihor. Deocamdată, bazinele de înot sunt blocate în faza de licitaţii. Bazinele de înot urma să le finanţeze în mare parte Consiliul Judeţean prin Agenţia de Dezvoltare Durabilă, structură creatăcu această menire. Să susţină proiectele municipiilor din judeţ.Primarul de Nucet Mircea Adrian Tuduce spune că avea şi locaţie stabilită pentru viitorul bazin de înot.
„Bazinul e în stadiul zero. Stabilisem locaţia, lângă terenul şi sala de sport, în locul vechiului ştrand, care urma să fie escavat. Din ceea ce cunosc eu, licitaţia fiind organizată de ADD, firmele care şi-au arătat iniţial interesul pentru bazinul de la Nucet au considerat ulterior că este subevaluat şi s-au retras. Un bazin de dimensiuni semiolimpice cum doream noi să construim costa 860.000 euro. Din datele mele, în Ungaria, un astfel de bazin a fost construit cu 680.000 euro”, spune primarul de Nucet.
Nici unul dintre bazinele de inot care urmau să fie construite în cele nouă oraşe din Bihor nu a trecut de faza licitaţiei.
Consiliul Judeţean părea că îşi făcuse toate calculele când anticipa că două bazine de înot vor fi gata în anul şcolar 2018-2019, iar la alte două va începe construcţia. Erau bani prinşi în buget, se vehiculau proiecte comune şi materiale la îndemână, tocmai pentru a reduce costurile. Firmele au considerat însă neatractive proiectele de construcţie a bazinelor de înot didactice. Cotat în prima linie a beneficiarilor, alături de Nucet, Săcuieniul nu se poate lăuda că proiectul său ar fi mai atractiv deşi numărul copiilor care urmau să practice înotul acolo e de nouă ori mai mare decât numărul copiilor care ar fi beneficiat în mod direct de bazin la Nucet.
„La faza de licitaţie pentru proiectare şi execuţie nu prea s-a prezentat nimeni. Din câte ştiu se va încerca o procedură de licitaţie doar pentru proiectare”, spune Beres Csaba, primarul de Săcuieni.
Aleşdul se află printre oraşele care a renunţat de bunăvoie la bazinul de înot. În locul acestuia, primarul Todoca ar dori construcţia unei baze sportive la Pădurea Neagră.
„Noi avem deja un bazin acoperit care pot să spun că funcţionează la preţuri social-democrate. Intrarea este 16 lei, dar la bazin vin mai mult oameni din judeţul Cluj, decât localnici. Bazinul este pe pierdere. Ca să mai avem un al doilea bazin însemna să mai angajăm opt oameni, ceea ce presupunea cheltuieli de încă un miliard de lei. Încercasem să evităm această situaţie, să nu mai angajăm oamenii, căutând un teren în apropierea actualului bazin pentru a-l prelungi…Noi dorim ca din banii care erau alocaţi Aleşdului pentru acest proiect să facem un bazin de înot în baza sportivă de la Pădurea Neagră”, a explicat primarul aleşdului. Gândite să funcţioneze în scop didactic, bazinele de înot din muncipii urmau să aibă ca principali beneficiari copiii. „Noi oferim deja cursuri gratuite de înot pentru copii noştri” a specificat primarul Ioan Todoca.
Citiți principiile noastre de moderare aici!