La jumătatea acestui an, în luna iunie, în Bihor erau 21 de localități cu deficit de medici de familie, pentru acoperirea necesarului fiind nevoie de încă 23 de medici. În Căbești, Cherechiu și Șoimi nu există un medic stabil, dar funcționau puncte de lucru ale unor cabinete din alte localități, deschise doar în anumite zile și ore.

Nicio localitate din județ nu figura însă complet lipsită de asistență medicală de familie, arată datele prezentate redacției Bihon de către directorul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Bihor, Gheorghe-Ludovic Varga. Față de sfârșitul lunii martie, situația s-a îmbunătățit: numărul localităților deficitare a coborât de la 27 la 21, iar necesarul de medici, de la 29 la 23. La sfârșitul primului trimestru, șase localități nu aveau un medic propriu, dar beneficiau de puncte de lucru: Boianu Mare, Căbești, Cherechiu, Pocola, Șoimi și Spinuș. Până în iunie, trei au ieșit din această categorie. Datele arată însă o reducere a deficitului, nu dispariția lui: acolo unde cabinetul este deschis doar periodic, pacientul trebuie să-și organizeze consultația după programul medicului.

Medicul de azi pleacă în pensie. Cine vine după el?

Punctele de lucru secundare sunt una dintre soluțiile prin care CAS poate menține accesul la consultații într-o comună unde nu există suficienți medici. Un doctor cu cabinet într-o localitate poate consulta și într-alta, pe baza unui program. Pentru bolnavii care au nevoie de urmărire regulată, această variantă este mai bună decât absența oricărui serviciu, dar nu echivalează cu prezența unui medic în fiecare zi. Problema riscă să se adâncească atunci când se retrag din activitate doctorii care lucrează acum în comunitățile mai mici.

„Zonele cu risc mai mare în următorii ani sunt acelea în care medicii activi se apropie de pensionare și nu au succesori”, avertizează Varga.

Există și un angajament mai vechi al autorităților. În ianuarie 2024, Consiliul Județean Bihor aproba un parteneriat cu Prefectura, DSP și CAS pentru amenajarea și dotarea cabinetelor, dar și pentru acordarea unor facilități pentru medicii dispuși să se stabilească în localitățile slab acoperite. Mircea Mălan, atunci vicepreședinte al Consiliului Județean, spunea că obiectivul era ca în doi ani, fiecare unitate administrativ-teritorială să aibă cabinet și medic de familie permanent. La mai bine de doi ani și jumătate, trei comune sunt încă deservite numai prin puncte de lucru.

Specialistul, adesea departe de casă

Dacă medicina de familie prezintă încă lipsuri, situația este mai dificilă în cazul consultațiilor de specialitate. Hotărârea nr. 1/2026 a comisiei formate din reprezentanți ai CAS, Direcției de Sănătate Publică și Colegiului Medicilor identifică 17 localități sau zone deficitare în privința medicilor specialiști care acordă consultații fără internare.

„Dependența de Oradea este încă mare, iar documentul oficial o confirmă”, spune Varga.

În Beiuș sunt identificate deficite la 11 specialități, între care diabetologie, endocrinologie, cardiologie, pneumologie și oftalmologie. Marghita are deficit la nouă specialități, Salonta la șase, iar Aleșd la patru. Toate cele patru orașe apar cu deficit atât la diabetologie, cât și la endocrinologie, două domenii în care pacienții trebuie să revină periodic la control. Nu înseamnă neapărat că în aceste orașe nu lucrează niciun medic din domeniile respective, dar numărul de specialiști sau de ore de consultație nu acoperă necesarul stabilit. Cele mai întinse lipsuri privesc afecțiunile care solicită controale repetate.

„Diabetul zaharat, cu deficit în 10 din cele 17 zone. Este cea mai extinsă problemă și afectează pacienți cronici, care au nevoie de control și de prescriere periodică”, arată directorul CAS.

Endocrinologia și cardiologia înregistrează fiecare deficite în nouă zone, neurologia în șapte, iar recuperarea medicală în șase. Printre localitățile în care se suprapun mai multe lipsuri, CAS indică Ștei, Nucet, Bratca și Șuncuiuș. Pentru un bolnav cu diabet, o afecțiune cardiacă sau una neurologică, distanța nu se măsoară doar într-un drum făcut pentru diagnostic. Sunt consultații și verificări repetate, uneori la intervale scurte, ceea ce poate însemna transport, timp pierdut și cheltuieli suplimentare pentru fiecare vizită. Datele despre deficite arată presiunea asupra accesului la servicii, fără să spună și câți pacienți sunt nevoiți efectiv să se deplaseze la Oradea.

Ce poate să facă CAS când nu găsește medici

Casa județeană nu poate obliga un medic să deschidă un cabinet într-o anumită localitate. Poate însă contracta puncte de lucru secundare și poate aplica sporuri de zonă, în condițiile prevăzute de lege, pentru cabinetele care lucrează acolo unde necesarul nu este acoperit. O variantă pentru accesul la specialiști este ca un medic din Oradea să consulte periodic și în alte orașe.

„Puncte de lucru secundare, astfel încât un specialist din Oradea să poată consulta periodic, de exemplu o zi pe săptămână, la Marghita, Salonta sau Beiuș”, exemplifică Varga.

Este o soluție posibilă, dar nu un program concret confirmat pentru aceste localități. Pentru unele controale ale bolnavilor cronici deja diagnosticați, șeful CAS indică și telemedicina, mai ales în diabet și cardiologie. Aceasta nu poate însă înlocui examinările care necesită prezența pacientului în cabinet. În județ funcționează și 32 de centre de permanență, șapte în Oradea și 25 în restul Bihorului, potrivit CAS. Ele asigură consultații de medicină primară în afara programului obișnuit al cabinetelor, dar nu țin locul unui diabetolog, cardiolog sau neurolog. La jumătatea anului, Bihorul reușea să asigure măcar un punct de lucru al unui medic de familie în fiecare localitate. Dar în unele comune, consultația depinde în continuare de ziua în care vine doctorul, iar accesul la specialiști rămâne inegal. Chiar și acolo unde s-a făcut un pas înainte, rezultatul poate fi fragil: dacă medicul care deservește comunitatea se pensionează și nu are cine să-i ia locul, lipsa pe care autoritățile au reușit să o acopere poate apărea din nou.