De obicei, primele simptome îi trimit pe pacienți la medicul de familie, care îi îndrumă către specialist. După evaluare și, dacă este necesar, o biopsie, diagnosticul histopatologic confirmă cancerul. Urmează stadializarea bolii, prin tomografie computerizată sau RMN, pentru stabilirea exactă a stadiului. Pe baza acestor date, echipa medicală stabilește planul terapeutic.

„Tratamentul este întotdeauna individualizat, în funcție de comorbidități, de vârstă și de toleranța pacientului”, spune Teodora Flonta, medic primar radioterapie.

„Cum nici bolile nu sunt la fel, nici oamenii nu sunt la fel. Percepția diagnosticului încă afectează, oamenii sunt dărâmați când aud că e cancer. Există mentalitatea că dacă ai cancer ești cu un picior în groapă. Realitatea nu este deloc așa. Familia trebuie să înțeleagă că nu e dracu’ așa de negru, cum se spune. În 2025 există variante extrem de eficiente în a trata cancerul. Cu linii terapeutice bune, cu tehnologii în radioterapie, cu intervenții chirurgicale. Emoțional, contează foarte mult suportul partenerului de viață, al familiei, al prietenilor, al celor apropiați, al medicilor, contează și ambientul. Oamenii trebuie să înțeleagă că astăzi cancerul este ca și o boală cronică. Așa am ajuns. E tratabilă și, uneori, vindecabilă. Și dacă ai tensiune, iei un pumn de boabe și te tot duci la control din când în când să îți evalueze starea de sănătate. În România, principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare, nu boala oncologică”, spune medicul.

Cancere mai agresive și evoluții diferite

În ceea ce privește faptul că unele cancere sunt mai agresive decât altele, Flonta spune că există factori în rezultatul histopatologic care le arată medicilor cât de agresivă este o tumoră. Cu cât este mai mare gradul de proliferare, cu atât este mai agresivă tumora, are potențial mare de recidivă locală și de metastazare. Este greu de explicat de ce o tumoră este mai agresivă decât alta, dar agresivitatea ei poate fi precis măsurată.

În cazul cancerelor de prostată, de exemplu, evoluția este uneori atât de lentă încât pacienții mor de cauze naturale înainte ca ea să ajungă la un stadiu foarte avansat. În alte cazuri, pacientul află că are cancer înainte cu trei luni de a muri.

„Depinde mult de localizare. Unele tumori cerebrale, precum glioblastomul, sunt printre cele mai agresive, ridică mari probleme în a o vindeca. Cancerul de pancreas are simptome mai discrete – pe om îl doare în coșul pieptului și nu pare ceva atât de grav, iar omul vine târziu la medic. Cancerul de plămân are variante agresive. Chiar și cancerul mamar poate avea. Contează foarte mult profilul biologic al tumorii”, spune Teodora Flonta, care susține însă că toate cancerele sunt tratabile, dar nu toate pot fi vindecate.

Depinde foarte mult de stadiul în care este descoperit. În stadiul 1 și 2 și în anumite situații din stadiul 3, cancerele pot fi vindecate, depinde de tipul tumoral. Sunt situații în care boala este mai mult ținută sub control. Controlul periodic rămâne esențial, chiar și atunci când pacientul se simte perfect sănătos.

Tot mai mulți tineri

Numărul pacienților a crescut constant în ultimii ani. Media de vârstă a pacienților nou diagnosticați este între 45 și 50 de ani, dar există și extreme: 80 de ani, 25 sau 27 de ani. Media a tot scăzut, numărul celor tineri fiind din ce în ce mai mare. Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cele de col uterin, apoi cancerul mamar și cel colorectal. Pe lângă faptul că incidența a crescut, sunt și pacienți tratați anterior, supraviețuitori de lungă durată, care dezvoltă un al doilea sau chiar al treilea cancer, independent de primul.

Există mutații genetice care favorizează apariția mai multor cancere la aceeași persoană, dar există și situații în care cancerele sunt total independente. Au intrat și în România, aprobate de Casa de Asigurări de Sănătate, foarte multe protocoale de imunoterapie, adresabilitatea fiind mai mare. Până nu de mult, multe din tratamentele de azi se făceau doar în străinătate.

Apariția cancerului este rezultatul unui cumul de factori: rezistență mai slăbită a organismului, comorbidități, factori de mediu, alimentația etc.

În ciuda a ceea ce se crede despre bagajul moștenit genetic, Teodora Flonta spune că cancerele care au etiologie genetică sunt puține. Cele determinate de factorii de mediu sunt cele mai frecvente: stilul de viață, fumatul, alimentația, stresul cronic, anumite infecții virale precum HPV.

„Întotdeauna este o luptă între capacitatea organismului de a se apăra, imunitatea și cât de agresiv este factorul determinant. Sunt persoane mai susceptibile decât populația generală de a dezvolta un anumit tip de cancer. Cele care au în familie un caz – ai avut o mătușă, un unchi cu un anumit tip de cancer – atunci ai o susceptibilitate mai mare decât populația generală în a dezvolta cancer. Pentru a afla ce tip de cancer ar trebui să îți faci testare genetică sau determinare de mutații genetice, să vezi unde e gena cu problemă sau mutația. La cancerul mamar este demonstrată o legătură cu același tip de cancer”, mai spune Teodora Flonta, care recunoaște că fiecare bătălie câștigată o impresionează: „fiecare etapă de control câștigată, cu răspuns complet, atunci când tumora dispare atât clinic, cât și imagistic, este o adevărată victorie”.

Tehnologie modernă și tratamente performante

Vindecarea sau tratarea cancerului este în strânsă legătură cu tehnologia, cu evoluția și deținerea de aparatură medicală performantă. Conform aceleiași surse, dezvoltarea Oradiei se vede foarte bine și în domeniul medical. Există tehnologie performantă, atât de diagnostic, cât și de tratament. Oamenii au acces la tehnologie de ultimă generație. Se practică inclusiv chimioterapia intraperitoneală, iar intervențiile chirurgicale robotizate sunt disponibile și în sistemul public. „Nu cred că orădenii mai au motive să meargă în altă parte”, spune doctorița.

„Cea mai mare victorie este înțelegerea faptului că boala poate fi tratată și, adesea, vindecată. În cancerul de col uterin, de exemplu, prin vaccinare, prin controlul la medicul ginecolog, o dată pe an, la medicul senolog pentru mamografie, bărbații de peste 50 de ani, mai ales dacă au în familie cancere colorectale, să-și facă colonoscopie, screeningul de prostată la peste 60 de ani, nu este deloc greu de depistat la timp. Statul chiar investește serios în prevenție. Oamenii au acces. Trebuie doar puțină atenție și să îți pese de tine și de sănătatea ta. Fiecare ar trebui să își valorifice viața, să și-o prețuiască și să se bucure de ea. Asta am învățat de la pacienții mei în toți anii ăștia de când sunt oncolog”, concluzionează Teodora Flonta care face parte din echipa de specialiști de la MedEuropa Oradea.

Fiecare pacient care se vindecă este o lecție despre curaj și speranță. Iar fiecare medic care luptă alături de el dovedește că știința și umanitatea pot merge mână în mână.