Artistul popular Fero Egyed a pregătit pentru sărbători mai multe buhaiuri. Simbol al fertilității, buhaiul era cândva răspândit în întreaga Europă. La cehi este cunoscut sub numele de bukal sau bukaci, la unguri se numește burgato, la germani se numește Rummeltop sau Brummtorf, de la zgomotul pe care îl face.

[eadvert]

Obiceiul a dispărut în Europa Apuseanănă, nu și în spațiul românesc. Buhaiul, instrument muzical tradiţional, este format dintr-o putinică cu fundul din piele de capră, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite, producând astfel un sunet asemănător cu mugetul unui taur. Buhaiul este un accesoriu nelipsit din recuzita colindătorilor și urătorilor. Aceștia merg din casă în casă la urat, susținând un spectacol – ritual menit să aducă prosperitate în noul an.

Buhaiurile lui Fero sunt din lemn scobit manual, piele de capră tratată de el, şi coadă de cal. Buhaiurile pentru profesionişti le-a confecţionat cu folie pentru tobe ca să reziste mai bine la intemperii. Fero Egyed crează buhaiurile în atelierul lui de la Parhida, dar a pregătit în această perioadă a anului şi multe fluiere, cavale şi tilinci.

Cu o parte din acestea a pornit la drum, invitat fiind la Târgul de Crăciun al Meşterilor Populari de la Iaşi, târg care se desfăşoară în perioada 10 – 14 decembrie în Piața Unirii.
Toată lumea îl şrie pe Fero cel puţin din vedere, de la târgurile la care participă. Pe lângă instrumentele pe care le crează, îi place foarte mult să şi cânte la ele, fiind un mare iubitor de folclor. Povestea lui a început din vremea când mergea în excursii pe munte şi toată lumea avea o chitară cu care să cânte la foc.

El şi-a dorit o tobă, cu care să acompanieze chitara, dar nu i-a plăcut ce a găsit în magazine, aşa încât, la ţară, ajutat de un unchi, a reuşit să îşi facă o tobă dintr-un trunchi de plop, cu piele de capră. Apoi s-a îndrăgostit de tulnic. A comandat unul dar când l-a primit nu i-a plăcut cum suna. L-a desfăcut şi a descoperit cum e confecţionat, şi s-a apucat şi el să facă.

Prin 2005 a venit în concert la Oradea formaţia sibiană de rock RIFF, şi după o discuţie cu membrii trupei, aceştia l-au invitat să participe la Sibiu, la un festival de artă neconvenţională. De acolo a început totul, fiind invitat tot mai des la târguri şi festivaluri.

„Dacă ai energie pozitivă atragi doar oameni faini”, spune Fero, care se bucură că în utlimul timp a întâlnit tot mai des oameni care se întorc la tradiţii şi care apreciază autenticitatea.

Ei sunt cei care îl caută atunci când vor să îşi achiziţioneze un instrument muzical, aşa cum e şi buhaiul în această perioadă a anului. Deja, în drum spre Iaşi, Fero a lăsat unul la Cluj, intrumentele lui fiind apreciate în orice colţ de ţară.