bihon.ro Web analytics

Centru de Cercetare pe bază de cânepă la Oradea

De Dan Birta
Reactualizat la:

Centru de Cercetare pe bază de cânepă la Oradea

Reactualizat la:
Doctorul Mircea Dogariu propune înființarea un Centru de Cercetare care să aibă la bază cânepa, la Oradea.
Scris de Dan Birta - Doctorul Mircea Dogariu propune înființarea un Centru de Cercetare care să aibă la bază cânepa, la Oradea.

Prima ediție a evenimentului „Expo Cânepă – Ziua recoltei”, care s-a desfășurat sâmbătă, 4 septembrie 2021, la Mădăras, a fost un real succes. Atât prin prisma participanților, cât și prin discuțiile și temele abordate de invitați. Poate mulți dintre noi, și nu odată, ne-am pus întrebarea: Ce este cânepa – planta-minune și la cea poate fi utilizată? Ca plantă textilă, ca material de construcții, hârtie, sursă regenerabilă de energie, în medicina alternativă, aliment cu valori nutriționiste deosebite? Răspunsurile la această întrebare au putut fi aflate de la experții invitați de organizatori la eveniment.

„Expo Cânepă – Ziua recoltei” a fost o expoziție pentru educație, produse inovatoare și companii care deservesc industria cânepei și aspectele sale medicinale, agricole, financiare și de viață. Evenimentul s-a concentrat pe cele mai importante evoluții științifice din industrie. Profesioniști din industria cânepii, inclusiv reprezentanți ai firmelor distribuitoare de ulei CBD, au abordat cele mai mari provocări ale industriei.

„Expo Cânepă – Ziua recoltei” a fost organizat de Asociația Medicală CBD Transilvania și Ferma La Cânepa, în colaborare cu: Leontina Prodan (cultivatoare de cânepă), Comunitatea Pro Canabis România, Valentin Chiper, Forum Canabis și Rodica Maxi, fostă directoare la Fabrica de cânepă din Carei.

La eveniment a participat și Nicolae Hodișan, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură (DA) Bihor, care are un proiect transfrontalier axat pe cânepa românească și lâna ungurească.

„Evenimentul a fost peste așteptările noastre. Este doar un început. Vom încerca să schimbăm legislația care se bate cap în cap. Vrem să ne extindem ferma și să contribuim la educația populației vizavi de ceea ce înseamnă canabisul medical și canabisul recreativ”, ne-a declarat Geanina David, vicepreședinte al Asociației Medicale CBD Transilvania.

Discuții

În cadrul evenimentului au avut loc discuții interactive. Acestea au început la marginea plantației de cânepă, continuând în cortul amenajat de organizatori. Cei prezenți au vorbit și depre istoricul culturii de cânepă în România.

Familia David, cea care are cultura de cânepă din Mădăras a început cultivarea acestei plante dintr-o necesitate medicală. S-a lovit de multe impedimente legislative la înființarea culturii, legislația

României fiind deficitară la acest capitol. Încă se fac confuzii, voite sau nevoite, între cânepa industrială (canabis sativa) și cânepa care are un indice halucinogen ridicat (canabis indica).
Informații despre felurile de cânepă ne-au fost oferite de Rodica Maxi, care face cânepă de peste 40 de ani, fiind directorul fostei Fabricii de cânepă din Carei.

„Fabrica de la Carei s-a închis în 2012. Planta de cânepă, înainte de 1989, se folosea pentru fibră din care se făcea haine, funii, se folosea în construcții. Acum, s-a descoperit că este o plantă-minune cu multe calități medicinale. Vorbim de cânepa românească, care are conținutul de tetrahidrocanabinol (THC) mai mic sau egal cu 0,2%. Am lucrat foarte mult și la implementarea legislației. Cei care doresc să cultive cânepă trebuie să știe că acest lucru este admis. Trebuie doar să anunțe Direcția Agricolă și să aibă sămânță certificată”, a explicat Rodica Maxi.

O prelegere interesantă a avut Leontina Prodan, cultivator de cânepă în sistem gospodăresc și creator de haine din cânepă din Gâlgăul Almașului – Sălaj. Aceasta a adus în discuție lacunele legislative care îi obligă pe cultivatorii de cânepă să aibă contracte cu procesatorii. Ori legislația românească nu face deosebire între cânepa cultivată pentru fibră și cea cultivată pentru semințe.

„Cânepa, în gospodăria țărănească a avut toate aceste întrebuințări, inclusiv medicinale. Nu le-am știut noi. Nu putem să acceptăm deciziile Guvernului, care are funcționari ce nu cunosc aceste lucruri. Adică vin la mine în control și nu știu nici cât știu eu. Solicită să am contract cu procesatorii. Care procesatori, că nu mai există? Ne-au cumpărat francezii și italienii să-și închidă concurența. Eu cultiv cânepă românească, doi – trei ari, în sistem gospodăresc. Pentru că eu sunt de la țară și m-am născut cu cânepa. Noi foloseam această cânepă și ca adjuvant în diferite afecțiuni. Dacă veniți la mine, veți vedea că am izmene și cămeși din cânepă. Pun câteva fire de cânepă pe lângă cartofi să nu am gândaci de Colorado. Pun pe lângă piersici să nu facă anumite boli. Asta-i fitoterapia naturală. Noi am reușit în 30 de ani să distrugem toată cercetarea și știința românească în domeniul cânepii”, a povestit Leontina Prodan.

Nicolae Hodișan a vorbit despre proiectul pe care l-a câștigat și, prin acest proiect, prin utilizările pe care le poate avea cânepa, vrea să aducă această plantă în atenția cultivatorilor și procesatorilor.

„Legat de aspectul pe care îl avem ca atribuții. Noi autorizăm 10 hectare de cânepă: fibră și semințe, și la sfârșitul anului trebuie să spun câtă fibră am livrat și câtă sămânță. La mine este zero. Trebuie să motivez de ce. Pentru că mai este încă un domeniu, pe care nu vor să-l recunoască. Și tot asta le spun: farmaceuticul. Băgați-l în actul normativ, urmărind trasabilitatea. Hai să le dăm posibilitatea să se dezvolte și oamenii să-și facă business-ul”, a subliniat Nicolae Hodișan.

Istoric

Înainte de 1989 România era cel mai mare cultivator de cânepă din Europa și al treilea din lume, cu 85.000 de ha de cânepă, iar azi, suprafața cultivată nu depăşeşte 100 de hectare. În 1990, potrivit datelor Fermierului bihorean, numai în judeţul Bihor erau cultivate 3.225 de hectare de cânepă. În prezent, conform celor spuse de Nicolae Hodișan, în Bihor a fost autorizată cultivarea cânepii pe mai puțin de 4 ha.

După desființarea CAP-urilor, puținii cultivatori de cânepă care au mai rămas au fost amenințați cu dosare penale pentru cultivarea și deținerea de droguri.

Mult mai târziu, prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 150 din 22. 06. 2010, cânepa românească (canabis sativa ) a fost trecută în rândul plantelor oleaginoase şi pentru fibre alături de chimen, floarea-soarelui, mac, muştar alb, muştar vânăt, muştar negru, rapiţă, rapiţă naveta şi şofrănel.

Potrivit legislaţiei europene, în România pot fi cultivate doar soiurile de cânepă cu un conţinut de tetrahidrocanabinol (THC) mai mic sau egal cu 0,2%.

Proiect de viitor

Doctorul Mircea Dogariu, coordonatorul medical al evenimentului, ne-a declarat că reușita acestuia a fost peste așteptări, având în vedere că a fost prima ediție.

„Din punct de vedere medical aș dori să facem educație populației: ce este uleiul cannabinoid CBD, ce este canabisul medical și să nu-l confunde cu marihuana. Din punct de vedere legislativ, vrem să aducem legislația din România la nivel cu cea europeană. Cel mai important proiect este cel de lanț, adică să poți urmări trasabilitatea cânepii de la semințe, la producător, la procesator, la magazine de distribuție, care să se încheie cu prescripția medicului”, a precizat Mircea Dogariu.

Pentru viitor, doctorul Dogariu aruncă mănușa spre autoritățile locale și spre Universitatea Oradea. „Aș dori să dezvoltăm un Centru de Cercetare local, în colaborare cu autoritățile locale și Universitatea Oradea, care să aibă la bază cânepa, pe mai multe direcții: medicină, farmacie, kinetoterapie și recuperare medicală, mediu, textile, automotive, și marketing și management”, a subliniat Mircea Dogariu.

 

2 Comentarii

Your email address will not be published.

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. Planul dã în paie says:

    Dacã nu plouã de unde şi cânepã. Când se vor însâmânţa de tosmnã buruienile.

  2. scorpionul says:

    Topitoria de cânepă Palota, comunele Toboliu,Cheresig și altele din zonă
    dădeau de lucru agricultorilor,care făceau venituri substanțiale datorită acestei culturi.
    Palota prelucra și cânepa venită din țara vecină. B ihorenii au experiența
    de mai multe decenii în creșterea și prelucrarea cânepii. Folosiți-o !
    Sămânța soiului românesc Fibramulta era produsă de ferma
    din Girișu de Criș a Stațiunii Agricole

  3. România

    Ministrul Educației: Calitatea învățământului din România este într-un punct minim
    Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a vorbit sâmbătă despre calitatea învățământului din România, declarând că aceasta se află într-un punct minim, în condițiile în care elevii trec prin școală fără ca măcar să înțeleagă un text.

    România

    Au vopsit balustradele podului cu tot cu mașinile parcate sub el, dar și pe cele aflate în trafic
    O echipă de muncitori a reușit să vopsească balustradele podului de la Otopeni cu tot cu mașinile parcate sub, dar și cu cele aflate în trecere.

    Mapamond

    Rusia clonează marile branduri - CoolCola, Fancy și Street
    Ochakovo, un producător rus de băuturi, a anunţat că va produce o nouă gamă de băuturi răcoritoare pentru a înlocui mărcile emblematice precum Coca-Cola, Fanta şi Sprite, care au părăsit piaţa rusă în urma invaziei militare ruse în Ucraina.

    BIHON CAO

    Întreruperi Compania de Apă

    BIHON CAO

    Citiri Compania de Apă Oradea

    BIHON CAO

    Citiri contoare Compania de Apă Oradea

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Alimentele viitorului: Ce am putea mânca până în 2050
    Oamenii de știință au întocmit o listă de plante puțin cunoscute care ar putea săapară în meniuri până în 2050. Din listă fac parte banana falsă, fasolea și pandanusul.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Variola maimuței. Avem motive de îngrijorare? Precizările RO Vaccinare
    RO Vaccinare postează precizările dr. Cristian Apetrei despre variola maimuței: „Nu e nicio mare resetare, nicio mare vrăjitorie, nici gut feeling, biocurenți sau vreo previziune de-a lui Nostradamus”.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Excelența Sa ambasadorul George Bologan, scrisoare de acreditare în fața Regelui Spaniei
    Cooperarea multidirecțională, academică, economică, politică și organizarea unei ședințe comune de guvern s-au aflat, de asemenea, pe agenda discuțiilor. Bihoreanul George Bologan devine ambasador cu drepturi depline.

    Bihon.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.