Evident că derapează talibanii oricăreia din cele două tabere. Toleranța religioasă și diversitatea spirituală s-ar cuveni aplicată și privind acest major fenomen “clic-clic” ce face inexorabil declic în conștiința umanității.
Mulți emisari ai generației de la “patrușopt” se înspăimântă și își fac scenarii apocaliptice potrivit cărora în secunda doi ne vom robotiza iremediabil.
Ditamai profesor universitar de filozofie și consilier prezidențial pentru educație şi cercetare, Sorin Costreie, e un exemplu grăitor prin proaspătul său articol “Digitalizare sau ro-bot-izare” (https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/digitalizare-sau-ro-bot-izare).
Mult mai simpatic dar cam în aceiași direcție e și articolul “Check-in în Lumea de Apoi” (https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/check-in-in-lumea-de-apoi) scris cu reală măiestrie de Raluca Feher, autoarea cărții “Te iubesc, dar nu pe tine”.
“Fierbem încet, ca broasca, în supa digitală și vom ști că sîntem morți doar cînd un app ne va spune: Check-in în Lumea de Apoi”, scrie Raluca Feher încă din șapoul articolului ei.
Sigur că dacă dăm o simplă căutare după “broască în supă digitală”, dar în engleză, găsim, coincidență, sumedenie de articole despre această metaforă și publicate înaintea articolului doamnei Raluca Feher. Deci o citare ar fi fost salutară.
Dincolo de aceasta, articolul merită citit fiindcă e scris în stil fâșneț, de mileniali obișnuiți cu asaltul aplicațiilor de tot soiurile și ciudățeniile.
E nostalgică, în articolul doamnei Feher, și amintirea vremurilor în care telefonul avea lanterna ca singură funcționalitatea suplimentară.
Poate că ne scapă, dar lanterna telefoanelor a căpătat o componentă culturală din momentul în care brichetele aprinse la marile concerte au fost înlocuite de luminițele feerice ale telefoanelor.
Sigur că pentru mulți ardeleni telefonul ideal ar fi și acum cel cu “tolcer” sau măcar cu tirbușon.
De acord că și folosirea doar pentru bancuri și filmulețe amuzante a “uațapului” prezintă riscul de a trece prin viață ca prin apă o rață. Dar, ca principiu, e benefic să privim ca o situație de “câștig-câștig” oricare din abordările individuale privind digitalizarea, fiindcă diversitatea, la nivel de homo-sapiens, e chiar benefică.
Adică semenii care pășesc voios pe calea digitalizării au de câștigat de pe urma ușurării vieții personale grație aplicațiilor care fac minunăție de chestii la unul două clic-uri distanță.
Iar semenii mai “retrograzi” au avantajul că își păstrează intacte abilitățile naturale.
Bunăoară, instinctul personal de orientare poate fi salvator în momentul în care ești cu mașina într-un oraș încâlcit și ți s-a descărcat telefonul sau ți-a murit internetul sau a picat efectiv aplicația Waze.
Apoi, cei mai puțin digitalizați au ceva mai mult timp pentru discuții prietenești cu sens sau pentru lectura de cărți și articole mai lungi decat trei fraze.
Dar și frica totală de digitalizare cu argumentul că ne va tâmpi iremediabil seamănă cu teama din antichitate când proliferarea scrisului i-a făcut pe unii filozofi să proclame că funcția memoriei va fi pe veci compromisă câtă vreme gândurile nu vor mai trebui ținute minte fiindcă sunt așternute pe papirus.
Și încă ceva, sunt în limba engleză articole care arată că Inteligența Artificială nu e deloc inteligentă fiindcă îi lipsește discernământul.
Întradevăr, IA doar rumeagă pe seama a tot ce e disponibil online dar nu e inteligentă în sens uman. Bunăoară, mi-a făcut plăcre să duc de nas IA-ul motorului de căutare de la Google și care returnează pe prima poziție din lume, la recomandări, articole ale mele la căutări după “immortality spirals”, “afterlife spirals” sau “eternity spirals”. Ca titlu de curiozitate articolele con’in referiri și la spiralele culturii neolitice Cucuteni.
De aceea chiar e nerecomandată tendința de proslăvire a IA, pe care unii o văd deja inclusiv ca surogat de religie, după cum s-au publicat deja articole în revista de pop-cultură Rolling Stone, în “The Week”, în “Forbes”, în “International Business Time” etc.
Cristian Horgoș
Citiți principiile noastre de moderare aici!