Comisarul şef de poliţie Ioan Brîndaş a fost eliberat după zece luni de arest preventiv, măsură care a fost schimbată de instanţele clujene în arest la domiciliu. Astfel, pe 2 septembrie, Tribunalul Cluj a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu. Iar luni, 8 septembrie, Curtea de Apel Cluj a confirmat soluţia Tribunalului respingând contestaţia DNA.
„Instanţa a respins cererea procurorilor DNA de menţinere a clientului meu în arest preventiv, o decizie logică întrucât faza de cercetare judecătorească se poate derula şi fără a-l păstra pe clientul meu în arest. Până acum noi am cerut de 13 ori ieşirea din arestul preventiv. Am tot insistat, aducând noi argumente pentru a răspunde fiecărei motivaţii contrare aduse de magistraţi. Practic, instanţa a epuizat toate argumentele contra eliberării şi abia apoi ne-a admis solicitarea”, ne-a declarat avocatul Alexandru Lele. Potrivit apărătorului legal al fostului adjunct al IPJ Bihor, cauza a fost strămutată la Cluj, în decembrie 2013, la solicitarea DNA Oradea.
„A intervenit Noul Cod Penal iar Curtea de Apel Cluj a declinat competenţa către Tribunalul Cluj. A început şi judecata pe fond. Se administrează probe, au fost audiaţi inculpaţii precum şi martori: procurori, poliţişti, oameni de afaceri. Cert este că până acum nimeni nu a dovedit că s-ar fi implicat în dosare, că ar fi favorizat infractorii. O arată în mod ferm actele scrise, depuse ca probe la dosar. Poliţiştii care au instrumentat dosarele pentru care este incriminat nu erau în relaţii de prietenie cu dl Brîndaş. Dimpotrivă. Un comisar şef – pe care nu e cazul să-l nominalizăm public – a primit doar calificativul «bine» din partea clientului meu, şi nici nu a primit avizul pentru a deveni şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor. Ca atare era de notorietate în Poliţie că nu sunt în relaţii cordiale. Chiar şi aşa, s-a dovedit a fi un om de onoare şi a dat declaraţii că Brîndaş nu s-a implicat în dosarele instrumentate de el. La fel şi ceilalţi poliţişti audiaţi. Practic, nici unul dintre colegii de serviciu al clientului meu nu a declarat că Brîndaş i-ar fi cerut să-şi încalce atribuţiile de serviciu. E o cauză destul de complexă”, mai afirmă avocatul Lele.
Din rechizitoriu
DNA Oradea l-a trimis în judecată pe Ioan Brîndaş, în decembrie 2013, acuzându-l deluare de mită; efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite; două infracţiuni de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite; două infracţiuni de favorizarea infractorului; fals în declaraţii.
Ca şi co-inculpat, administratorul de firmă Răzvan Andronache a fost acuzat de complicitate la favorizarea infractorului şi de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că în perioada ianuarie – noiembrie 2011, Brîndaş ar fi finanţat în mod direct activitatea comercială a trei societăţi din Oradea, având ca activităţi achiziţii intracomunitare de zahăr, ulei şi alte produse alimentare.
Concret, inculpatul ar fi acordat în mod repetat, prin intermediar, persoanei care controla cele trei firme, suma totală de 45.000 euro, percepând în schimb o dobândă foarte mare. Această sumă de bani, la rândul său o primise cu titlu de împrumut de la un om de afaceri cercetat pentru diferite infracţiuni economice. Pentru sumele de bani împrumutate în perioada ianuarie – noiembrie 2011, inculpatul Brîndaş Ioan a încasat periodic, până în luna septembrie 2013, dobânzi totalizând peste 75.000 euro.
În schimbul foloaselor materiale primite sub forma dobânzilor (cametei) încasate periodic, Brîndaş ar fi protejat activitatea infracţională a celor trei firme pe care le-a finanţat în parte, în condiţiile în care aflase că firmele erau implicate în circuite evazioniste. Concret, inculpatul nu ar fi luat nici un fel de măsuri la care era obligat în virtutea atribuţiilor de serviciu, deşi avea în coordonare directă SIF din cadrul IPJ Bihor. Mai mult decât atât, după ce SIF a fost sesizat de instituţiile de control fiscal despre activitatea evazionistă în care erau implicate cele trei firme, în perioada aprilie – august 2013, Brîndaş ar fi divulgat informaţii confidenţiale din cadrul anchetei penale, în sensul că a informat persoanele cercetate că sunt urmărite penal şi că vor fi efectuate percheziţii la domiciliul lor.
În august 2013, Brîndaş ar fi avertizat una dintre persoanele vizate în dosarele de evaziune fiscală constituite la IPJ Bihor că vor fi efectuate percheziţii domiciliare cu posibilitatea luării unor măsuri preventive în cauză. Ca urmare, persoana cercetată a distrus mai multe documente contabile şi alte înscrisuri privind circuitele evazioniste, cât şi înscrisuri privind finanţarea firmelor din împrumuturi obţinute de la diverşi cămătari.
Andronache, ca „sifon”
Iar în perioada mai – octombrie 2013, Brîndaş ar fi divulgat, prin intermediul lui Andronache, informaţii confidenţiale nedestinate publicităţii, din cadrul unei alte anchete penale, prin aceea că ar fi informat persoanele cercetate despre faptul că sunt urmărite penal şi că le sunt interceptate comunicaţiile telefonice. Beneficiind de astfel de informaţii, persoanele implicate în activitatea evazionistă şi-au luat măsuri de prevedere, evitând să mai discute aspecte legate de activitatea infracţională la telefon, preferând întâlniri personale, ori discutând într-un limbaj codificat şi distrugând parte din documentele contabile şi înscrisurile incriminatoare. Tot prin intermediul lui Andronache, Brîndaş l-ar fi avertizat că la o anumită dată se vor efectua percheziţii, existând chiar posibilitatea luării unor măsuri preventive. Ca urmare, destinatarul informaţiei a părăsit ţara.
DNA a mai arătat că Brîndaş nu a menţionat în declaraţiile de avere întocmite la 20 iulie 2007, 29 iulie 2008 şi 15 ianuarie 2009 următoarele: un împrumut de 60.000 euro luat de la un om de afaceri; un cadou primit de 12.000 lei; depunerea a 45.000 euro în două conturi din Germania şi menţionarea, în mod fals, că a vândut, în iulie 2007, un apartament în valoare de 56.000 euro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!