Pitică Puiu are 60 de ani și a fost condamnat în 2012 de o instanță din Peninsulă la închisoare pe viață, după ce a fost implicat, alături de un conațional, în uciderea unui sculptor italian.

Crima a fost comisă în seara de 29 aprilie 2011, în localitatea Aosta, în partea nordică a Italiei, la 200 de kilometri de Milano. Autoritățile judiciare italiene au fost anunțate că pompierii care au intervenit pentru stingerea unui incendiu într-o locuință din centrul istoric al așezării au descoperit cadavrul lui Paolo Morandini, un sculptor local în vârstă de 67 de ani.

Cercetările au arătat că acesta a fost ucis în bătaie, astfel că anchetatorii au început investigațiile pentru omor. Au verificat camerele de supraveghere ale unui bar din zonă și i-au identificat în imagini pe trei români: Puiu Pitică, Radu Gal, care avea atunci 25 de ani, respectiv Eugen Sascău, în vârstă de 20 de ani la acea vreme.

Cei trei au fost surprinși când au furat brânzeturi și mezeluri din frigiderul exterior al localului, iar ulterior, au fost văzuți de mai mulți martori în apropierea casei pe care victima o transformase în atelier. Polițiștii italieni au arătat că sculptorul Morandini i-a observat pe cei trei în momentul furtului și a strigat către ei. Pitică și Gal s-au repezit asupra artistului, l-au târât în casa acestuia și l-au bătut până l-au ucis. Apoi au furat câțiva euro, au incendiat locuința și au fugit.

Proba principală – urme de sânge aparținând unuia dintre atacatori – a fost găsită sub o cutie căzută pe podea în timpul intervenției pompierilor.

Ucigașii, prinși după un alt jaf

După comiterea crimei, cei doi, alături de Sascău, au stat ascunși câteva zile într-o casă nelocuită din zonă, iar apoi au plecat cu trenul spre Roma. Acolo au fost prinși de carabinieri la 15 mai 2011, după ce au intrat într-o rulotă și au jefuit un italian și un tunisian.

Puiu Pitică și Radu Gal au fost judecați pentru furt, tâlhărie și omor calificat. Pe 30 mai 2012, primul a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel din Aosta la închisoare pe viață, în timp ce Gal a primit 19 ani și 10 luni de închisoare. În schimb, Eugen Sascău a fost inculpat doar pentru furt, deoarece nu au fost descoperite urme și indicii că ar fi participat la uciderea sculptorului Paolo Morandini.

Conform presei italiene, Pitică nu a recunoscut niciodată comiterea crimei, dar în cazierul său s-au regăsit și alte patru condamnări la pedepse cuprinse între 6 luni și 2 ani de închisoare, aplicate de instanțe din Italia între 2008 și 2011, pentru furt, tâlhărie, ultraj și distrugere. Într-unul din cazuri a agresat doi carabinieri și le-a lovit mașina cu o piatră.

În aprilie 2016, bărbatul a fost transferat într-o închisoare din România, iar de-a lungul ultimilor 10 ani a trecut prin mai multe penitenciare din țară. Din 2023 este încarcerat în Penitenciarul din Oradea.

3.000.000 de euro, daune pentru vaccinare

În decembrie 2023 a dat în judecată Statul Român și a cerut să se constate că a fost încarcerat în urma unei erori judiciare. În plus, a cerut să-i fie acordate daune morale în valoare de 3.000.000 de euro pentru „suferințele cauzate de vaccinarea cu vaccinul Pfizer”, dar și 50.000 de euro pentru condițiile necorespunzătoare în care a fost deținut. „A criticat lipsa iluminatului şi aerisirii naturale, faptul că plimbarea zilnică se face concomitent pentru 130 de persoane pe o suprafaţă de 10 mp”, a reținut Tribunalul Bihor.

A renunțat la prima cerință, iar solicitarea de acordare a daunelor pentru vaccinare a fost respinsă de instanță ca fiind netimbrată. În schimb, printr-o sentință definitivă din aprilie 2026, i-au fost acordate daune morale de 4.000 de lei pe motiv că, timp de doi ani, „spaţiul personal al reclamantului a fost sub 3 mp, contrar reglementării adoptate la nivel intern și internațional”.

Vechea sau noua reglementare?

Ultima solicitare a lui Puiu Pitică, formulată la începutul acestei luni, se referă la înlocuirea detențiunii pe viață, cerere care va fi analizată de Tribunalul Bihor la 30 septembrie. Conform actualului Cod penal, înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii pe 30 de ani presupune respectarea mai multor condiții. Printre acestea, condamnatul să fi împlinit 65 ani, să aibă o bună conduită pe toată durata executării pedepsei, să-și îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare și să facă dovada unor „progrese constante şi evidente în vederea reintegrării sociale”.

Însă, în cazul în care condamnarea a fost aplicată înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal – 1 februarie 2014, sunt aplicabile dispoziţiile articolului 55 aliniatul 2 din Codul penal din 1969, considerate mai favorabile. Conform acestora, „în cazul în care cel condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, detențiunea pe viață se înlocuiește cu închisoarea pe timp de 25 de ani”. Dacă Puiu Pitică ar beneficia de aceste reglementări, el ar putea părăsi închisoarea peste 10 ani.

Cazurile Sütő și Leuca

Alte două cazuri similare, soluționate de instanțele bihorene în ultimii doi ani, sunt cele ale lui Ferenc Sütő, un bărbat de 60 de ani, din Satu Mare, respectiv Aurel Leuca, un clujean de 61 de ani, ambii deținuți în Penitenciarul Oradea după ce au comis câte patru crime. Amândoi au cerut comutarea detenției pe viață în pedeapsa de 25 de ani de închisoare, susținând că le sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod penal.

În cazul lui Sütő, Tribunalul Bihor i-a admis solicitarea în aprilie 2025, ceea ce a însemnat că, aflat de 27 de ani după gratii, Sütő putea deveni un om liber. Însă Curtea de Apel Oradea a întors decizia și a aplicat noile reglementări penale, invocând două sentințe date în cazul bărbatului după 1 februarie 2014. Astfel, cererea acestuia a fost respinsă pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, ceea ce nu l-a descurajat să depună și altele, care au avut însă aceeași soartă.

În schimb, în aprilie 2025, Aurel Leuca a obținut înlocuirea detențiunii pe viață cu o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Cum bărbatul se afla în spatele gratiilor din 1998, el a părăsit penitenciarul.

A doua cerere de comutare a pedepsei formulată de un condamnat la închisoare pe viață pentru 4 crime, respinsă definitiv

Considerat unul dintre cei mai odioși 100 de criminali români, un deținut din Penitenciarul Oradea a obținut înlocuirea închisorii pe viață