DNA-ul Pădurilor ar urma să fie o structură autonomă, în cadrul Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor silvice.

„Trebuie să oprim defrișările ilegale. USR și-a asumat lupta cu mafia lemnului. Știam că nu e o luptă ușoară, că ne vor pune piedici, că vor încerca să respingă orice proiect împotriva defrișărilor ilegale, așa cum se întâmplă de 30 de ani. Dar realitatea e că în Bihor se taie ilegal pădurile, iar orice copac tăiat ilegal este un atentat la sănătatea noastră. De asta am propus DNA-ul Pădurilor – o instituție specializată care să se ocupe doar de infracțiunile de mediu”, a declarat Silviu Dehelean.

Potrivit surse citate, datele arată că în anul 2019, parchetele au fost sesizate cu 24.934 de cauze având ca obiect infracțiuni silvice, însă sub 6000 au fost soluționate.

„E nevoie de procurori specializați care să prindă hoții de lemne și să protejeze pădurile”, susține deputatul USR.

Nu este prima inițiativă de a înființa DNA-ul Pădurilor. În 2020, Curtea Constituțională, la sesizarea Guvernului României, a declarat neconstituțional proiectul USR, motivând că nu era indicată sursa de finanțare. „În proiectul depus azi (n.red. Marți) îndreptăm orice posibilă neclaritate în acest sens, cerând chiar de la Guvernul României, conform prevederilor legale, fișa financiară pentru acest proiect”, a subliniatul Dehelean.

[eadvert]

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu ar urma să se ocupe și de infracțiuni de mediu precum arderi ilegale de deșeuri, importul ilegal de deșeuri, vânătoarea fără permis de vânătoare, evacuarea în ape de deșeuri sau ape uzate etc. DIIM ar avea un fond anual de 2.000.000 de lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, fond care va fi la dispoziția procurorului-șef.

Un raport anul privind activitatea desfășurată de instituție va fi prezenta CSM și Ministrului Justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, prevede proiectul de lege.