Evenimentul, intitulat „Medicația psihotropă – Între mit și realitate”, a adus în prim-plan o temă de interes major, dezbătută alături de invitatul special, dr. Florina Mîndru, medic specialist în psihiatrie. În cadrul întâlnirii, participanții au avut ocazia să exploreze miturile legate de medicația psihotropă și să primească explicații esențiale despre semnele care indică necesitatea consultării unui specialist.

Conferința a debutat cu un discurs de introducere, în care a fost prezentată Asociația FRENDS, obiectivele sale și impactul pe care îl are în comunitate prin diverse proiecte de voluntariat. Printre proiectele de succes organizate de asociație se numără „Concert pentru persoane cu dizabilități locomotorii la restaurantul XO”, „Citește și gândește”, „De la frică la încredere în public speaking”, „Din Inimă pentru Hospice”, „Mentorat științific pentru studenți” și „Prieteni fără bariere”.

Sănătatea mintală și tulburarea mintală

Dr. Florina Mîndru a prezentat în cadrul conferinței un tabel care evidențiază diferențele esențiale dintre sănătatea mintală și tulburările mintale, analizând patru caracteristici principale.

Adaptabilitatea la stres este una dintre ele, iar persoanele cu o sănătate mintală echilibrată reușesc să se adapteze eficient la situațiile stresante, în timp ce în cazul unei tulburări mintale această capacitate este redusă sau chiar absentă. Controlul emoțiilor reprezintă un alt criteriu important – cei cu o sănătate mintală bună își gestionează emoțiile eficient, pe când în cazul unei tulburări acest control este afectat.

Un alt aspect analizat este impactul asupra vieții. Într-o stare de sănătate mintală optimă, influența dificultăților asupra activităților zilnice este minimă, iar în cazul unei tulburări mintale poate avea un impact semnificativ.

De asemenea, necesitatea tratamentului diferă în funcție de starea mintală a unei persoane. Dacă în cazul sănătății mintale nu este nevoie de tratament, în prezența unei tulburări acesta devine necesar în multe situații. Aceste aspecte subliniază importanța conștientizării și recunoașterii semnelor care indică necesitatea consultării unui specialist.

Psiholog, psihoterapeut sau psihiatru?

Termenii de psiholog, psihoterapeut și psihiatru sunt adesea confundați, motiv pentru care invitatul special a explicat diferențele esențiale dintre aceștia.

„Psihologul este cel care evaluează, studiază comportamentul uman și procesele cognitive. Psihoterapeutul ajută în gestionarea emoțiilor și comportamentelor, iar psihiatrul are rol în diagnosticarea și tratarea tulburărilor psihice”, a explicat dr. Florina Mîndru.

Invitatul a prezentat și câte un exemplu pentru a facilita înțelegerea subiectului și a invitat participanții să aleagă varianta corectă.

Primul exemplu descrie o persoană care începe să creadă că vecinii complotează împotriva ei și aude voci care o avertizează să nu iasă din casă. Aceasta este o situație care necesită intervenția unui psihiatru.

Al doilea exemplu prezintă o persoană care întâmpină probleme de concentrare la muncă și se simte stresată. În acest caz, varianta corectă este psihologul, deoarece simptomele nu afectează funcționalitatea persoanei.

Al treilea exemplu se referă la o persoană care simte că anxietatea îi afectează viața de zi cu zi. Pentru această situație, cel mai potrivit specialist ar fi un psihoterapeut, care poate ajuta la identificarea cauzelor anxietății și la aplicarea unor metode terapeutice pentru gestionarea acesteia.

Medicația psihotropă

„Medicamentele psihotrope sunt substanțe care acționează asupra sistemului nervos central și influențează starea, percepția, gândirea și comportamentul. Sunt utilizate pentru tratarea tulburărilor mintale și au un rol esențial în echilibrarea funcțiilor creierului.

Acestea acționează prin reglarea activității neurotransmițătorilor (de exemplu: serotonina, dopamina și noradrenalina) la nivelul sistemului nervos central, restabilind echilibrul chimic al creierului și ameliorând simptomele tulburărilor mintale”, a afirmat medicul specialist în psihiatrie.

Mituri și realități

Publicul a identificat o serie de mituri legate de medicația psihotropă: „creează dependență, schimbă personalitatea, doar psihoterapia ajută, medicamentele sunt suficiente, te sedează complet, nu mai poți renunța la medicație”.

„Avem anumite clase de medicamente cu risc de dependență, dar este vorba despre cele care sunt folosite necorespunzător și pe o perioadă îndelungată de timp, cum ar fi benzodiazepinele. Medicamentele psihiatrice schimbă personalitatea? Nu putem spune că avem niște medicamente care ne vor schimba trăsăturile de personalitate, caracterul. Acestea nu ne transformă într-o altă persoană. Ele au rolul de a ne ajuta să ne redobândim funcționalitatea, capacitatea noastră de a ne adapta și de a ne trăi viața așa cum o făceam înainte”, a afirmat dr. Florina Mîndru.

În psihiatrie există o distincție similară cu cea din chirurgie între patologia minoră și patologia majoră. Patologia minoră include tulburările anxioase sau episoadele depresive ușoare. În astfel de cazuri, psihoterapia poate fi suficientă, cu condiția ca simptomatologia să nu fie atât de severă încât să creeze un disconfort semnificativ pacientului și să îi afecteze activitățile zilnice. În situațiile mai grave, medicamentele devin esențiale ca parte a unui plan de tratament amplu. Odată ce pacientul este stabilizat și ajutat să recâștige controlul asupra realității prin medicație, devin necesare intervențiile terapeutice și de consiliere.

Indicații și contraindicații

Ce pot face pacienții:

• să își continue activitățile zilnice (muncă, studii, viața socială) după perioada inițială de adaptare la tratament;
• să conducă mașina dacă medicul nu a interzis acest lucru (unele medicamente pot afecta reflexele și atenția);
• să consume alcool în cantități moderate (doar dacă medicul a permis, deoarece unele medicamente interacționează negativ cu alcoolul);
• să facă sport, să aibă o alimentație echilibrată și să mențină un stil de viață sănătos;
• să comunice deschis cu medicul despre efectele secundare sau orice modificări ale stării sale.

Ce nu pot face pacienții:

• să oprească brusc tratamentul – întreruperea fără aviz medical poate duce la recăderi sau simptome de sevraj;
• să consume alcool sau droguri fără a discuta cu medicul – acestea pot reduce eficacitatea tratamentului sau pot amplifica efectele adverse;
• să împrumute sau să recomande medicamente altcuiva – tratamentul psihiatric este strict personalizat;
• să ia alte medicamente fără consult medical – unele interacțiuni pot fi periculoase (de exemplu: antibiotice, analgezice, suplimente);
• să conducă vehicule sau să opereze utilaje periculoase imediat după începerea unui tratament sedativ.

Dr. Florina Mîndru a subliniat, în cadrul conferinței, că a apela la un psihiatru sau psihoterapeut reprezintă un act de responsabilitate, nu de slăbiciune. Acceptarea tratamentului fiind un pas esențial în procesul de recuperare, nu o etichetă negativă.

Conferința s-a încheiat cu o sesiune de întrebări din partea moderatorului, Tudor Vâșcan, și din partea participanților.

„Universul Minții Sănătoase”

Proiectul „Universul Minții Sănătoase” a fost inițiat de Tudor Vâșcan, un tânăr psiholog clinician de 26 de ani, care a observat o problemă majoră: psihoeducația este insuficient prezentă în școli și universități din România, iar accesul la evenimente de sănătate mintală este adesea limitat de costuri financiare. Acest lucru poate împiedica exact categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin să beneficieze de informații esențiale pentru echilibrul lor emoțional.

Pornind de la această realitate, alături de echipa sa din Asociația FRENDS, Tudor Vâșcan și-a propus să aducă psihoeducația mai aproape de comunitate prin evenimente gratuite, într-o locație accesibilă, cu specialiști bine documentați, capabili să ofere un conținut structurat și clar pentru publicul larg. Scopul proiectului nu este doar de a oferi informații despre sănătatea mintală, ci și de a reduce stigmatizarea tulburărilor psihologice și de a încuraja prevenția și accesul la ajutor de specialitate.