Una dintre cele mai importante măsuri vizează alocarea a două miliarde de lei pentru achitarea datoriilor restante ale primăriilor, spitalelor și instituțiilor finanțate din bugetele locale.

Rectificarea este construită pe baza execuției bugetare din primele nouă luni ale anului și urmărește menținerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 3,81% din PIB la sfârșitul lunii septembrie 2026, comparativ cu 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut.

În urma modificărilor propuse, deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei. Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se reduc cu 1,2 miliarde de lei.

Sănătatea primește cele mai multe fonduri suplimentare

Cel mai important plus de finanțare este destinat sistemului de sănătate. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate urmează să fie suplimentat cu 3,22 miliarde de lei. Banii sunt necesari pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, decontarea spitalizărilor, achiziția medicamentelor și materialelor sanitare, dar și pentru susținerea drepturilor salariale ale personalului medical.

Ministerul Sănătății va beneficia, la rândul său, de alocări suplimentare de 774 de milioane de lei. Din această sumă, 183 de milioane de lei sunt destinate salariilor angajaților serviciilor județene de ambulanță, 200 de milioane de lei vor susține funcționarea unităților de primiri urgențe și a structurilor SMURD din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale, iar 391 de milioane de lei vor finanța acțiuni prioritare și programe naționale de sănătate.

O altă componentă importantă a rectificării vizează administrațiile locale. Sumele defalcate din TVA destinate bugetelor locale cresc, per sold, cu aproximativ 2,81 miliarde de lei.

Din acest total, două miliarde de lei sunt rezervate stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de primării, instituții finanțate din bugetele locale și spitale aflate în subordinea autorităților locale.

Mecanismul propus urmărește compensarea datoriilor dintre administrațiile locale, furnizori și bugetul de stat. Practic, banii vor putea fi utilizați pentru stingerea obligațiilor fiscale restante ale operatorilor economici și ale autorităților locale, în baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor încheiate între părți.

Cererile pentru accesarea acestor sume vor putea fi depuse până la 25 noiembrie 2026. Fondurile repartizate, dar neutilizate până la 21 decembrie, vor fi retrase.

Restul banilor destinați bugetelor locale vor acoperi cheltuieli precum plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, serviciile sociale pentru copii și adulți cu dizabilități, căminele pentru vârstnici și finanțarea învățământului preuniversitar.

Mai mulți bani pentru pensii și drepturi salariale

Rectificarea prevede și majorarea cu 3,47 miliarde de lei a transferurilor de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului.

În total, bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale crește cu 3,32 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne primește 563 de milioane de lei pentru plata drepturilor de pensie aferente lunii decembrie 2026 și alte 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.

Nici investițiile nu sunt ocolite de rectificare. Bugetul alocat acestui domeniu crește cu 900 de milioane de lei, ajungând la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.

Suplimentările vizează în special proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fonduri europene. Astfel, două miliarde de lei sunt alocate proiectelor finanțate din componenta de împrumut a PNRR, iar alte 1,2 miliarde de lei merg către cheltuielile de capital. Ministerul Agriculturii primește, de asemenea, 1,47 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Potrivit Ministerului Finanțelor, redistribuirea fondurilor ține cont de stadiul efectiv al proiectelor și de necesarul de finanțare până la finalul anului, fără a afecta investițiile aflate în derulare.