Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat miercuri seara, la Digi24, că le solicită cetățenilor și marilor consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie electrică în intervalul 20:00–23:00, perioada în care Sistemul Energetic Național este supus celei mai mari presiuni.

Cele două unități de la Cernavodă asigurau împreună aproximativ 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape o cincime din consumul de energie al țării în această perioadă. Lipsa acestei capacități de producție va trebui compensată prin utilizarea centralelor pe gaze, a surselor regenerabile, a sistemelor de stocare și prin creșterea importurilor de energie.

Potrivit premierului, scăderea accentuată a debitului Dunării este principala cauză a opririi celor două unități nucleare. Dacă în aceeași perioadă din anii anteriori fluviul avea un debit cuprins între 3.900 și 4.500 de metri cubi pe secundă, în prezent acesta a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, iar prognozele indică o posibilă diminuare suplimentară.

Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării pentru funcționarea sistemelor sale de răcire și alimentare. Atunci când nivelul apei din bazinul de aspirație scade sub limitele stabilite prin procedurile de exploatare, reactoarele trebuie oprite pentru menținerea condițiilor de siguranță.

„Pentru a putea funcționa centrala de la Cernavodă, are nevoie de cantități de apă care sunt absorbite din bazinul care colectează apă din Dunăre, prin niște pompe, iar dacă nivelul apei scade sub un anumit nivel, deci sub doi metri, este nevoie să fie oprite acele pompe”, a declarat Ilie Bolojan.

La rândul său, Nuclearelectrica a transmis că oprirea unităților este o măsură preventivă, necesară pentru respectarea standardelor de securitate nucleară, iar reluarea producției va avea loc doar atunci când condițiile hidrologice vor permite funcționarea în deplină siguranță.

Aproape 20% din producția de energie, indisponibilă

Primul reactor a fost oprit controlat după ce specialiștii au constatat că nivelul Dunării se apropia de pragul minim admis pentru exploatare, ceea ce a însemnat o reducere a producției cu aproximativ 550 MW.

Inițial, autoritățile estimau că Unitatea 2 va putea continua să funcționeze încă câteva zile. Totuși, noile prognoze hidrologice au determinat decizia opririi și a celui de-al doilea reactor, care produce între 600 și 650 MW.

„Cumulat, cele două grupuri produceau în jur de 1.300 MW, ceea ce reprezintă aproape 20% din consumul nostru într-o zi în această perioadă”, a explicat premierul interimar.

Autoritățile avertizează că cele mai dificile momente sunt așteptate în intervalul 20:00–23:00. În această perioadă, producția de energie fotovoltaică dispare odată cu apusul soarelui, în timp ce consumul populației rămâne ridicat.

În prezent, consumul național se situează în jurul valorii de 7.000 MW, iar în ultimele zile România a acoperit aproximativ 1.700 MW prin importuri în orele de vârf. Odată cu oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, necesarul de energie din import va crește.

„Zona de importuri critică este în perioada de seară, între orele 20:00 și 23:00. Din aproximativ 7.000 MW, am importat în aceste zile cam 1.700 MW seara. Asta înseamnă că vom fi nevoiți să importăm o cantitate ceva mai mare”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a precizat că, în acest moment, România poate importa energia necesară, însă evoluția pieței regionale depinde și de situația din statele vecine.

Apel pentru reducerea voluntară a consumului

În acest context, șeful Executivului le-a cerut românilor și marilor companii consumatoare de energie să limiteze, pe cât posibil, consumul în intervalul critic de seară.

„Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către marii consumatori industriali, să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu să aibă grijă cât consumă în orele de seară, de la 20:00 la 23:00, atunci când avem un deficit de energie”, a transmis premierul interimar.

Autoritățile subliniază că apelul are caracter exclusiv voluntar. Până în prezent nu au fost anunțate restricții obligatorii de consum și nici întreruperi programate ale alimentării cu energie electrică.

Pentru a compensa energia lipsă, Guvernul intenționează să utilizeze toate resursele disponibile din Sistemul Energetic Național.

„Vom fi puși în situația să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz, pe fotovoltaic, pe stocare, pe eolian și, de asemenea, să recurgem la importuri”, a declarat Bolojan.

În timpul zilei, producția din centralele fotovoltaice și eoliene, alături de energia stocată în baterii, contribuie la echilibrarea sistemului. După lăsarea serii însă, dispariția producției solare face ca necesarul de import să crească semnificativ.