Reprezentanții furnizorilor privați de servicii sociale avertizează că diferența dintre costurile reale ale îngrijirii și veniturile beneficiarilor riscă să împingă tot mai multe persoane către servicii neautorizate, unde condițiile nu sunt întotdeauna verificate de autorități.

Potrivit unui studiu realizat de Patronatul Furnizorilor Privați de Servicii Sociale și Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici, cheltuiala lunară necesară pentru îngrijirea unui beneficiar într-un centru privat licențiat depășește, în medie, 6.100 de lei. În cazul unităților nou înființate sau al celor care nu funcționează la capacitate maximă, costurile pot ajunge între 7.500 și 8.800 de lei pentru fiecare rezident.

În același timp, pensia medie din România este de aproximativ 2.800 de lei, iar pensia medie pentru limită de vârstă depășește ușor 3.100 de lei. Diferența arată că, pentru mulți pensionari, plata unui loc într-un centru privat este imposibilă fără sprijin financiar din partea familiei.

Reprezentanții sectorului privat explică faptul că cea mai mare parte din cheltuielile lunare este destinată salariilor angajaților implicați în îngrijirea beneficiarilor.

La acestea se adaugă costurile cu hrana, utilitățile, consumabilele medicale, întreținerea clădirilor, serviciile externalizate, precum și obligațiile administrative și de conformare cu legislația.

În opinia acestora, chiar și în condiții optime de funcționare, costul real al unui loc într-un centru licențiat nu poate coborî sub aproximativ 5.700 de lei pe lună.

Solicitări adresate Guvernului

Organizațiile profesionale susțin că această diferență dintre veniturile pensionarilor și costurile reale ale serviciilor creează un deficit de acces pentru persoanele cu venituri medii. Acestea nu îndeplinesc întotdeauna criteriile pentru a beneficia de un loc în sistemul public, însă nici nu își permit serviciile oferite de centrele private autorizate.

În acest context, familiile ar putea fi tentate să aleagă variante mai ieftine, care funcționează fără licență sau fără monitorizarea autorităților, ceea ce poate pune în pericol siguranța beneficiarilor.

Patronatul Furnizorilor Privați de Servicii Sociale și Asociația Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici au transmis autorităților o scrisoare deschisă în care cer ca eventualele modificări legislative să fie discutate împreună cu operatorii autorizați.

Printre principalele solicitări se numără suspendarea introducerii unor noi obligații administrative până la evaluarea impactului modificărilor adoptate în ultimii ani, implicarea furnizorilor în procesul de reformă a sistemului și măsuri mai ferme împotriva centrelor care funcționează ilegal.

Context sensibil după controalele din Bihor

Totodată, organizațiile propun introducerea unor mecanisme de finanțare directă a beneficiarilor, prin vouchere sau sisteme de coplată, astfel încât sprijinul public să poată fi folosit în orice centru privat licențiat ales de persoana vârstnică.

Un alt punct al propunerilor vizează modul în care sunt aplicate cerințele privind securitatea la incendiu. Furnizorii nu solicită eliminarea standardelor de siguranță, ci acordarea unor perioade de tranziție pentru centrele care funcționează în clădiri mai vechi și care necesită investiții importante pentru adaptare.

În această perioadă, operatorii propun implementarea unor măsuri compensatorii, precum sisteme moderne de detectare și alarmare la incendiu, personal instruit, exerciții regulate de evacuare și planuri clare de intervenție.

Apelul organizațiilor vine într-un moment în care autoritățile intensifică verificările în domeniul serviciilor sociale, în urma cazurilor descoperite recent în județul Bihor. Ministerul Muncii a anunțat relocarea persoanelor vulnerabile identificate în centrele vizate și pregătirea unei finanțări pentru acoperirea costurilor de îngrijire până la sfârșitul anului.

Furnizorii susțin că susțin controalele și sancționarea operatorilor care încalcă legea, însă avertizează că înăsprirea continuă a regulilor pentru centrele care funcționează legal poate avea efectul opus celui urmărit, reducând numărul furnizorilor autorizați și favorizând dezvoltarea serviciilor care funcționează în afara sistemului de control.

Potrivit reprezentanților sectorului, provocarea principală rămâne găsirea unui echilibru între standardele de calitate, accesibilitatea financiară și dezvoltarea unei rețele suficiente de centre licențiate, capabile să răspundă nevoilor unei populații aflate în proces accelerat de îmbătrânire.