Inițiativa urmărește în principal prevenirea situațiilor în care creditorii ar putea recurge la practici considerate abuzive sau disproporționate, punând accent pe protejarea locuinței de familie a debitorilor.
Potrivit proiectului, scopul noilor reglementări este de a întări protecția consumatorilor în fața executărilor silite declanșate intempestiv sau în condiții considerate dezechilibrate. Măsurile vizează relațiile dintre consumatori și o gamă largă de entități economice, inclusiv bănci, instituții financiare nebancare, companii de leasing, furnizori de utilități și firme de recuperare a creanțelor.
Una dintre modificările esențiale propuse este redefinirea situațiilor în care o executare silită poate fi considerată abuzivă. Astfel, ar intra în această categorie procedurile inițiate cu rea-credință sau cele care urmăresc obținerea unor plăți disproporționate față de valoarea inițială a datoriei.
În plus, creditorii ar urma să aibă obligația de a analiza situația debitorului înainte de a apela la executarea silită, urmând să propună soluții alternative. Printre acestea se numără reeșalonarea plăților, amânări, reducerea temporară a ratelor, conversia creditului sau refinanțarea. Doar în lipsa unor soluții viabile s-ar putea ajunge la executarea silită propriu-zisă.
O altă prevedere importantă stabilește că evacuarea din locuința familiei devine o măsură de ultim resort, permisă doar atunci când nu există alternative mai puțin intruzive pentru recuperarea creanței. În acest context, protecția locuinței debitorului este declarată obiectiv central al proiectului.
De asemenea, se introduce un drept temporar de locuire pentru persoanele evacuate, acestea putând rămâne în imobil pentru o perioadă de până la un an după finalizarea procedurii, cu scopul de a-și asigura o alternativă locativă decentă.
Proiectul mai prevede și limitarea caracterului executoriu automat al unor contracte sau facturi în relația cu consumatorii, ceea ce ar putea schimba semnificativ modul în care se pornesc procedurile de executare silită.
Instanțele ar urma totodată să aibă un rol mai activ, fiind obligate să analizeze din oficiu eventualele clauze abuzive și comportamentul creditorilor în etapa de încuviințare a executării. În plus, apelurile formulate de consumatori împotriva acestor hotărâri ar avea efect suspensiv, ceea ce ar putea întârzia demararea executării.
O altă măsură importantă vizează situațiile în care sunt implicați minori: în caz de evacuare din locuință, autoritățile de asistență socială și protecția copilului ar trebui notificate obligatoriu, iar punerea în executare ar fi amânată cu cel puțin 30 de zile.
Pentru a deveni lege, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, măsurile rămân la stadiul de propunere legislativă aflată în dezbatere.
Citiți principiile noastre de moderare aici!