Potrivit Codului muncii, salariul nu se rezumă la suma de bază stabilită lunar. Acesta include și sporuri, indemnizații și orice alte adaosuri negociate între părți. Din această perspectivă, toate componentele remunerației devin parte integrantă a raportului de muncă și trebuie reflectate în documentele oficiale care îl definesc.

Odată cu digitalizarea evidenței muncii prin REGES-ONLINE, legislația recentă a consolidat această abordare. Sistemul nu funcționează doar ca o bază de date administrativă, ci ca o transpunere fidelă a contractului de muncă. În consecință, elementele salariale prevăzute în CIM trebuie să se regăsească și în registru, inclusiv beneficiile care, în mod tradițional, erau tratate separat de salariul de bază.

În practică, una dintre cele mai frecvente neclarități privește tichetele de masă. Deși sunt adesea percepute ca un beneficiu extra-salarial, acestea sunt încadrate juridic ca adaosuri la salariu. Din acest motiv, ele trebuie declarate în REGES-ONLINE prin secțiunea destinată altor tipuri de venituri salariale, chiar dacă nu apar explicit într-o listă standard de opțiuni.

Aceeași regulă se aplică și altor beneficii recurente, precum sporurile de weekend sau indemnizațiile de mobilitate, atunci când acestea sunt prevăzute în contract sau în acorduri colective de muncă. În schimb, anumite plăți ocazionale, cum ar fi primele acordate punctual cu diverse ocazii, pot fi exceptate de la raportare, dacă nu sunt asumate contractual. Totuși, dacă aceste sume sunt incluse în mod expres în contractul individual sau colectiv, ele devin obligatorii pentru înregistrare.

Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că diferența esențială nu este natura beneficiului, ci caracterul său contractual. Cu alte cuvinte, orice element negociat și asumat devine parte din structura salariului și trebuie să apară în ambele documente: contract și registru electronic.

Deși în multe companii există încă neconcordanțe între ceea ce este prevăzut în CIM și ceea ce este raportat în REGES, autoritățile subliniază că aceste diferențe țin mai degrabă de practici administrative decât de lipsa obligațiilor legale. În unele cazuri, tichetele de masă sau alte adaosuri sunt acordate corect salariaților, dar omise din evidențele electronice, ceea ce ridică probleme de transparență și trasabilitate.

Pentru angajați, aceste necorelări pot deveni relevante în momentul în care solicită verificarea veniturilor sau apar neclarități privind drepturile salariale. Legea oferă posibilitatea ca salariații să ceară corectarea datelor din registru direct prin platformă, fie către angajatorul actual, fie către foști angajatori, dacă este cazul.

În situația în care nu există un răspuns în termenul legal de 15 zile lucrătoare, angajatul are dreptul să sesizeze inspectoratul teritorial de muncă prin canalele oficiale de petiționare.

În esență, digitalizarea evidenței muncii nu schimbă doar modul de raportare, ci și nivelul de responsabilitate al angajatorilor. Corelarea dintre contractele individuale și registrul electronic devine astfel un element-cheie pentru transparența relațiilor de muncă și pentru evitarea eventualelor dispute.