Dacă entuziasmul este de înțeles, în ce privește resemnarea, ea nu este susținută de statisticile oficiale. Statisticile oficiale spun altceva, turismul crește în aproape toată Uniunea Europeană, iar românii nu au încetat să călătorească, doar că aleg tot mai des alte destinații.

România este o destinație turistică internațională modestă în raport cu țările europene, iar această situație nu s-a schimbat în ultimii 20 de ani. Ca exemple din același bazin al ofertei, în 2024, unitățile de cazare din Ungaria au înregistrat circa 6,1 milioane de sosiri ale turiștilor străini, iar cele din Bulgaria circa 3,8 milioane. România, cu o populație de două până la trei ori mai mare, a avut doar 2,4 milioane.

Raportat la numărul de locuitori, Ungaria și Bulgaria primesc de aproape cinci ori mai mulți turiști străini. Situația actuală și scăderea turismului intern nu poate fi pusă doar pe seama crizei economice. În 2025, aproape toate țările UE au înregistrat creșteri ale înnoptărilor, inclusiv Ungaria și Bulgaria, iar România a fost, alături de Irlanda, singura excepție. În ceea ce îi privește pe români ca și consumatori, ei nu au încetat să călătorească însă aleg oferta altor țări, considerată mai avantajoasă ca raport calitate–preț.

Ponderea turismului din Bihor în economia județului

Turismul aduce Bihorului venituri reale dar modeste raportat la industrie și export, iar datele din 2025 și din primele opt luni ale lui 2026 arată un declin mai adânc decât media națională (slabă și ea).

Turismul bihorean este semnificativ în peisajul național, dar marginal în economia județului. Cu peste 2,09 milioane de locuri-zile în funcțiune în semestrul I 2026, Bihorul are a șasea capacitate de cazare din țară, după Brașov, București, Constanța, Cluj și Prahova. Diagnosticul din proiectul Strategiei de Dezvoltare Turistică 2026–2036 a Consiliului Județean Bihor pornește de la un an de bază (2024) cu aproximativ 606.000 de sosiri, o ședere medie de 2,55 nopți și o ocupare de circa o treime.

O comparație simplistă dar relevantă a doi indicatori economici pe județul Bihor se poate vedea în Tabelul 1. El arată contribuția foarte redusă a turismului la economia locală.

Ponderea modestă a turismului în economia bihoreană arată că turismul nu este încă motorul economiei bihorene. Este un sector cu greutate locală mare în câteva puncte (Oradea, Băile Felix, Sânmartin), dar cu o contribuție de doar aprox. 1% în PIB și aprox. 4% în numărul de salariați.

În anul 2025, sosirile la nivel național au scăzut cu 2,4%, ajungând la 13,9 milioane iar în Bihor, numărul turiștilor a scăzut cu 5,3%, și al înnoptărilor cu 4,6%, potrivit Direcției Județene de Statistică. Oradea a înregistrat oficial 220.277 de sosiri, cu 6% mai puține decât în 2024. În anul 2026 scăderea a continuat așa cum se vede în situația pentru județul Bihor din Tabelul 2.

În Tabelul 2 se poate vedea că în anul 2026 înnoptările scad mult mai repede decât sosirile, deci turiștii care vin stau mai puțin (durată mică a sejurului) și cheltuiesc mai puțin. De asemenea, se poate vedea în primele opt luni din 2026 că ponderea sosirilor de străini crește, în timp ce ponderea românilor scade. Deși ponderea strainilor a crescut, numărul lor absolut este foarte mic.

O destinație turistică devine o destinație turistică internațională de succes dacă întai a cucerit piața locală/națională. România trebuie să fie aleasă în primul rând de români pentru a fi pregătită pentru piața internațională. Bihorul este ideal pentru turismul de proximitate, slow turism sau turismul de weekend (wellness, montan, cultural) și totuși nu este ales sau nu de suficientă lume sau suficiente ori. Asupra cauzelor trebuie insistat.

Dispariția voucherelor de vacanță, erodarea puterii de cumpărare (câștigul salarial real din Bihor a scăzut cu aproape 4% în 2025) și concurența destinațiilor externe afectează exact segmentul de consumatori pe care mizează Bihorul. Însă printre cauze nu trebuie să menționăm doar puterea de cumpărare și concurența externă ci și oferta locală, componența pachetelor de vacanță, consistența și constanța ofertei (spre exemplu în această perioadă, o mare parte din pensiunile/restaurantele din județ și din Apuseni sunt închise).

Resurse naturale, resurse antropice și infrastructura Bihorului

Ar fi însă nedrept să oprim analiza aici. În ultimul deceniu, în Bihor s-au făcut eforturi remarcabile pentru pregătirea terenului. Infrastructura de transport a fost modernizată, aeroportul Oradea a beneficiat de investiții de peste 400 de milioane de lei, s-au construit variante rutiere ocolitoare de la Beiuș, Aleșd și Sânmartin, iar electrificarea căii ferate Cluj–Oradea este în curs.

Oradea a devenit un caz de referință în România. Cetatea Oradea a fost restaurată, centrul istoric Art Nouveau a fost reabilitat, iar promovarea Oradiei este constantă, bine orientată și foarte vizibilă. Băile Felix a trecut printr-o modernizare de peste 7 milioane de euro din fonduri europene, iar alte proiecte județene sunt în curs.

Resursele pe care se sprijină aceste investiții sunt excepționale. Bihorul are una dintre cele mai mari stațiuni balneare cu funcționare permanentă din țară, Băile Felix, cu peste 7.000 de locuri de cazare. Are un centru urban Art Nouveau de rang european, cel mai întins platou carstic din România (Padiș), Peștera Urșilor, cu circa 120.000 de vizitatori pe an, și Peștera Vântului, cea mai lungă din țară. Și are un patrimoniu multietnic românesc, maghiar și slovac rar întâlnit în Europa.

Problema nu este, așadar, lipsa resurselor sau a investițiilor, ci faptul că acestea nu s-au transformat încă într-un produs turistic integrat, care să aducă mai mulți turiști români și străini și să-i rețină mai mult de două-trei nopți.

Semnalul pozitiv din 2026 este dat de creșterea sosirilor străinilor cu aproape 19% în primele opt luni. Este direcția în care Bihorul câștigă teren, și tocmai de aceea ar trebui să primească prioritate.

Soluții și perspective de dezvoltare

Am citit cu atenție proiectul Strategiei de Dezvoltare Turistică a Județului Bihor 2026-2036, pus în dezbatere de Consiliul Județean. Este un document serios, bine fundamentat, cu un diagnostic corect și cu soluții în care mă regăsesc în mare măsură. Am și participat la consultarea publică. Ținta pe care și-o propune, 1,2 milioane de sosiri, patru nopți de ședere medie și 30% turiști străini până în 2036, este însă foarte ambițioasă. Ea presupune triplarea înnoptărilor exact într-un moment în care acestea scad de la un an la altul. Nu cred că problema strategiei este direcția.

Problema, ca în cazul multor documente strategice din România, va fi implementarea. Din perspectiva cuiva care predă și cercetează turismul de peste 25 ani, văd 5 priorități fără de care țintele rămân pe hârtie.

1. Oradea a demonstrat că o asociație de promovare cu buget predictibil, finanțată din taxa turistică (peste 2 milioane de lei în 2025), poate produce rezultate măsurabile. Județul are nevoie de aceeași structură, dar cu o condiție pe care o consider esențială: indicatori de performanță publici, verificabili anual de oricine.
2. Datele arată limpede că piața internă se contractă, iar străinii sunt singurul segment în creștere. Pachete comune Oradea-Felix-Apuseni, legături directe cu Budapesta și Debrețin și promovare în limba maghiară, finanțate prin Interreg, mi se par investiția cu cel mai rapid randament.
3. Durata sejurului este cheia întregii strategii. Bihorul nu are nevoie neapărat de mai mulți turiști, ci de turiști care rămân mai mult și cheltuie mai mult pe zi. Circuitele de 3-5 zile care leagă apele termale de peșteri, de trasee montane și de patrimoniul Oradiei pot aduce zeci de milioane de euro în plus.
4. Economia partajată este slab controlată și nu aduce/raportează corect veniturile. Obligațiile există, de la clasificare și impozitare până la noile reguli europene care impun, din mai 2026, un cod unic pentru fiecare apartament listat pe platforme. Aplicarea lor rămâne însă deficitară, iar doar în Oradea sute de apartamente funcționează în afara legii.
5. Această prioritate are legătură cu mediul academic și rolul Universității din Oradea. Propun crearea unui observator al turismului bihorean, în parteneriat cu Universitatea din Oradea, care să completeze statistica oficială cu date de pe platformele de rezervare, din plățile cu cardul și din mobilitate. Universitatea are competențele necesare, lipsește doar cadrul de colaborare. Ar fi o modalitate de transfer al activelor intelectuale dinspre universitate spre economia reală, pentru dezvoltarea turismului bihorean.

În concluzie, turismul poate deveni un motor al dezvoltării Bihorului, dar astăzi nu este. Vestea bună este că puține județe din România au atât de multe atuuri pentru a reuși, iar angajamentul deja demonstrat de autoritățile locale prin investițiile din ultimii ani îmi dă motive să cred că acest potențial poate deveni realitate.

Articol semnat de prof. univ. dr. Olimpia Ban, Facultatea de Științe Economice, Universitatea din Oradea.

Referințe bibliografice

1. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Economia județului Bihor, 2024, https://cnp.ro/wp-content/uploads/2025/05/Economia-judetului-Bihor.pdf , accesat în 27.10.2026.
2. Consiliul Județean (CJ), Proiect de Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Turistică a Judeţului Bihor 2026-2036, https://www.cjbihor.ro/wp-content/uploads/2026/05/PrHot-apobarea-Strategiei-de-Dezvoltare-Turistica-a-Jud-Bihor-2026_2036.pdf, accesat în 29.10.2026.
3. INS, Activitatea de turism în semestrul I, 2025, https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/seria_turism_sem1_2025.pdf, accesat în 31.10.2026.
4. INS, Direcţia Judeţeană de Statistică BIHOR, https://bihor.insse.ro / (comunicate lunare de turism), accesat în 31.10.2026.
5. TEMPO ONLINE, baze de date statistice, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table (capitolul Turism: sosiri, înnoptări, capacitate, pe județe și localități), accesat în 31.10.2026.
6. VisitOradea, APTOR, Raport de activitate 2025, https://www.visitoradea.com/files/shares/RAPORT_DE_ACTIVITATE_APTOR_2025.pdf, accesat în 29.10.2026.
7. Trading Economics, Arrivals of residents/non-residents at tourist accommodation establishments: Foreign country (date Eurostat), https://tradingeconomics.com/european-union/arrivals-of-residents-non-residents-at-tourist-accommodation-establishments-foreign-country-eurostat-data.html , accesat în 31.10.2026.
8. Lider Media, Eurostat: early tourism estimates for 2025, https://en.lider.media/?p=213856, accesat în 31.10.2026.
9. AGERPRES, Sosirile în structurile de primire turistică, în scădere cu 2,4% în 2025, 06.02.2026, https://agerpres.ro/economic/2026/02/06/sosirile-in-structurile-de-primire-turistica-in-scadere-cu-2-4-in-2025–1525516 , accesat în 30.10.2026.
10. BIHON, Bihorul în 2025: între dezvoltare economică și probleme sociale tot mai mari (date DJS Bihor), 23.04.2026, https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/economic/bihorul-in-2025-intre-dezvoltare-economica-si-probleme-sociale-tot-mai-mari-5252551 /, accesat în 31.10.2026.
11. BIBI Touroperator, Harta turismului se schimbă: românii apasă frâna, străinii accelerează (analiză pe baza datelor INS, ianuarie–august 2026), Suceava News Online, 14.10.2026, https://www.svnews.ro/harta-turismului-se-schimba-romanii-apasa-frana-strainii-accelereaza/567087/ , accesat în 29.10.2026.
12. Transilvania Business, Turismul în Bihor în ianuarie, pe tobogan față de decembrie și ianuarie 2025, 18.03.2026, https://www.transilvaniabusiness.ro/2026/03/18/turismul-in-bihor-in-ianuarie-pe-tobogan-fata-de-decembrie-si-ianuarie-2025/ , accesat în 31.10.2026.
13. Actual de Cluj, Statistica: Clujul, al patrulea județ din România ca infrastructură de cazare turistică în S1, 14.09.2026, https://actualdecluj.ro/statistica-clujul-al-patrulea-judet-din-romania-ca-infrastructura-de-cazare-turistica-in-s1-un-sfert-din-capacitate-sunt-apartamente-de-inchiriat/, accesat în 30.11.2026.
14. Consiliul Județean Bihor, Record de investiții în județul Bihor în 2023, https://www.cjbihor.ro/record-de-investitii-in-judetul-bihor-in-2023/, accesat în 31.10.2026.
15. Digi24, Modernizare de milioane de euro la Băile Felix. Cum arată acum celebra stațiune balneară, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/video-modernizare-de-milioane-de-euro-la-baile-felix-cum-arata-acum-celebra-statiune-balneara-3131667 , accesat în 31.10.2026.
16. Bihoreanul, Oficial, Oradea a pierdut turiști în 2025. S-ar fi „mutat” de fapt în apartamentele de pe Airbnb și Booking nedeclarate, https://www.ebihoreanul.ro/stiri/oficial-oradea-a-pierdut-turisti-in-2025-s-ar-fi-mutat-de-fapt-in-apartamentele-de-pe-airbnb-si-booking-nedeclarate-199778.html , accesat în 29.10.2026.
17. StartupCafe, Noi reguli pentru proprietarii români care închiriază locuințe prin Airbnb și Booking, din 20 mai 2026, https://startupcafe.ro/noi-reguli-pentru-proprietarii-romani-care-inchiriaza-locuinte-prin-airbnb-si-booking-din-20-mai-2026-tot-ce-trebuie-sa-stii-schimbari-obligatii-taxe-99229 , accesat în 31.10.2026.