Directori în examen. Cine va conduce marile școli din Oradea și cine dintre actualii șefi vrea un nou mandat din 2027

 

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a lansat în 17 august concursul pentru posturile vacante de director și director adjunct, inclusiv la unele dintre cele mai importante școli din Oradea. Candidații își pot depune dosarele online între 14 septembrie și 2 octombrie. La 13 octombrie urmează evaluarea competențelor, la 20 octombrie proba scrisă, iar între 12 și 27 noiembrie vor avea loc interviurile.

Rezultatele finale vor fi cunoscute la 9 decembrie, iar noile mandate încep la 1 ianuarie 2027.

Față de concursul din 2021, apare o probă eliminatorie de evaluare a competențelor și aptitudinilor personale, pe lângă examenul scris și interviu. Candidații pot opta pentru cel mult trei funcții vacante.

Directorii marilor școli vor să continue

La Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Anca Marchiș spune fără ezitare că va intra din nou în competiție.

„Da, voi candida, în ciuda multor aspecte sistemice care nu se aliniază cu viziunile mele. Motivul principal este responsabilitatea față de comunitatea gojdistă! Cred că e nevoie de coerență pentru continuarea proiectelor deja începute și multă inspirație și dedicare pentru demararea pilotărilor curriculare pentru care am fost selectați în vara acestui an”, afirmă directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”.

Și Iulius Timar, directorul Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, vrea să continue.

„Candidez pentru că eu cred că școala merge într-o direcție bună. M-am consultat cu mai mulți profesori din școală și toți sunt de părere că trebuie să continuăm în această formulă”, spune directorul.

Întrebat dacă se teme de contracandidați, Iulius Timar a răspuns simplu: „Nu mă interesează, pentru că eu de obicei învăț”.

La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Livia Muntean nu spune încă un „da” definitiv.

„Mă gândesc să candidez, pentru că eu cred că un concurs este cea mai onestă cale de a ajunge într-o funcție, iar competiția e bună. Aș vrea ca ceea ce am realizat în ultimii doi ani prin proiectul-pilot cu predarea interdisciplinară, pentru care am făcut formare și consilierea copiilor, să se transforme într-o constantă în munca din școala noastră, în munca la clasă. Mă mai motivează și experiența pe care am dobândit-o în acești ani, care mi-ar fi de folos, dar și foarte multele încurajări pe care le-am primit de la colegi”, spune Livia Muntean.

Un nou mandat își dorește și Alin Novac-Iuhas, directorul Școlii Gimnaziale „Dacia”:

„Funcția de director presupune o responsabilitate majoră, iar o astfel de decizie se ia doar atunci când există convingerea fermă că poți contribui în continuare la dezvoltarea instituției. Provocările actuale din educație impun ca instituția noastră să ofere în continuare răspunsuri de calitate, iar rezultatele de până acum ale Școlii Gimnaziale «Dacia» mă motivează să continui acest parcurs. În ultimii ani am acumulat o experiență managerială solidă, am construit o echipă de cadre didactice de încredere, dedicate și unite în jurul acelorași obiective.

Au fost demarate proiecte importante, care pot genera rezultate semnificative în continuare, obiectivul fiind acela de a crea o școală modernă, o școală a viitorului, capabilă să răspundă nevoilor actuale ale elevilor, părinților și comunității. Rezultatele obținute până acum confirmă faptul că direcția aleasă este cea corectă: avem un capital uman înalt calitativ, o echipă performantă și un potențial real de a duce școala la un nivel și mai înalt, motiv pentru a-mi asuma în continuare această responsabilitate”.

În oraș e competiție, în unele școli rurale e greu să găsești candidați

În afara Oradiei, lucrurile nu stau peste tot la fel.

Inspectorul școlar general Alin Serafim Ștefănuț spune că, în unele comunități rurale, problema poate fi chiar găsirea profesorilor dispuși să preia conducerea.

„Există interes pentru funcțiile de conducere, însă nu este la fel de mare peste tot în județ. De regulă, în liceele, școlile și grădinițele din mediul urban sunt mai multe persoane interesate de ocuparea funcției prin concurs și există o competiție reală. În schimb, pentru anumite școli din mediul rural, care se confruntă cu probleme administrative și de personal (fluctuația cadrelor didactice, gestionarea mai multor structuri școlare arondate, scăderea populației școlare, riscul reorganizării unității etc.) este mai dificil să identificăm cadre didactice dispuse să își asume conducerea. Funcția de director presupune astăzi o responsabilitate foarte mare, iar recunoașterea profesională nu e întotdeauna în concordanță cu această responsabilitate. Provocarea sistemului de învățământ din Bihor este de a identifica profesioniști care își doresc să construiască, să conducă echipe și să își asume o viziune pentru dezvoltarea școlii”, explică șeful IȘJ Bihor.

Concursul din acest an încearcă să vadă nu doar câtă legislație și management știe un candidat, ci și dacă are calitățile necesare pentru a conduce o școală.

„Concursul din 2026 introduce o structură mai complexă de evaluare. Dacă în 2021 selecția s-a bazat pe proba scrisă și pe interviu, actualul concurs cuprinde trei probe distincte: o probă pentru evaluarea competențelor și aptitudinilor personale, o probă scrisă privind managementul și legislația școlară și interviul. Una dintre principalele noutăți este proba de competențe, prin care sunt urmărite capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, având caracter eliminatoriu. De asemenea, primele două probe din cadrul concursului se susțin și se evaluează cu ajutorul unei platforme informatice dedicate.

O altă diferență semnificativă este reprezentată de raportarea la profilul profesional al managerului școlar, aprobat prin OMEC nr. 3934/2026. Accentul se deplasează, cel puțin la nivelul concepției concursului, de la verificarea predominantă a unor cunoștințe spre evaluarea unui ansamblu mai larg de competențe: leadership educațional, management operațional, relaționare, integritate și capacitate de adaptare la schimbare.

Miza concursului va fi să distingă între un candidat bine pregătit teoretic și unul care poate conduce cu succes o comunitate școlară. Totodată, spre deosebire de concursul din 2021, când un candidat putea avea n opțiuni, în cadrul unei sesiuni a acestui concurs, un candidat poate opta pentru maximum trei funcții de conducere publicate vacante pentru concurs”, explică Alin Serafim Ștefănuț.

Directorii dau concurs. Șeful Inspectoratului este numit

De la 1 ianuarie, directorii care promovează vor avea un mandat câștigat prin trei probe. Inspectorul școlar general, care îi coordonează, ocupă însă funcția prin numire.

Întrebat despre această diferență de legitimitate, Alin Serafim Ștefănuț spune că nu ar avea nicio problemă să dea, la rândul său, concurs.

„Un mandat obținut prin concurs conferă, fără îndoială, o legitimitate profesională distinctă. Tocmai de aceea am afirmat și anterior că nu aș avea nicio problemă să particip la un concurs pentru funcția de inspector școlar general. În prezent însă cele două funcții sunt ocupate potrivit unor reglementări legislative diferite. Mai mult, potrivit Legii învățământul preuniversitar, inspectoratele școlare vor deveni direcții județene pentru învățământ preuniversitar. Faptul că o persoană este numită pe o perioadă limitată de timp într-o funcție publică nu înseamnă că este scutită de evaluare, de răspundere sau de obligația de a demonstra că merită să exercite respectiva funcție. Legitimitatea profesională se construiește permanent, prin competență, decizii corecte, consecvență, transparență și rezultate. Un concurs oferă legitimitatea de intrare în funcție, dar nu poate garanta automat autoritatea profesională pe întreaga durată a mandatului. În același fel, o numire trebuie confirmată zi de zi prin modul în care este exercitată funcția”, spune șeful Inspectoratului Școlar.