Solicitările de măsuri de sprijin pe care ar trebui să le ia autoritățile pentru minimalizarea din punct de vedere economic a crizei declanșate de COVID-19 vin din toate direcțiile. Marți, 17 martie, Jurnal Bihorean a publicat cererile Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și ale Uniunii Naționale ale Patronatului Român (UNPR).

Marți, i-am solicitat să ne răspundă la câteva întrebări directorului executiv al AJOFM Bihor, Békési Csaba.

Jurnal Bihorean: Care sunt cele mai urgente măsuri pe care ar trebui să le ia statul în perioada imediat următoare, pentru a reduce efectul Covid-19 asupra firmelor?

Békési Csaba: Cea mai importantă măsură este protejarea angajatorilor și implicit, a angajaților. Consider că sunt importante și măsurile de reintroducere a șomajului tehnic – conjunctural (poate că aceasta este denumirea potrivită în actuala situație), dar mai importantă ar fi o infuzie de capital, menită să sprijine angajatorii. Un ajutor financiar prin care să se preia povara plății salariilor angajaților. Nu cred că trimiterea în șomaj a oamenilor rezolvă problemele. Mai mult de atât, pot apărea situații prin care anumiți angajatori vor «profita» de această situație. Ajutorul financiar, acordat sub formă de compensări (nu sume de bani) trebuie să țină cont de gradul de expunere al angajatorului, de gradul de dependență de țările puternic lovite de această pandemie, și în funcție de acestea, să se acorde spijin gradual.

Jurnal Bihorean: Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile pentru a-i proteja pe angajați?

B.C.: Angajații trebuie, în mod oblogatoriu, protejați. Nicio măsură economică nu are niciun efect dacă nu poate fi implementată de oameni sănătoși. Cunoscând destul de bine atât mediul privat cât și mediul public, consider că o perioadă bine stabilită (30 zile), în care se suspendă, până la limita sustenabilității, toate contactele fizice, nu va dăuna atât de grav economiei cât poate dăuna un grad ridicat de penetrare a bolii. De asemenea, tot ce înseamnă plăți fizice, contacte fizice, trebuie să fie suspendate. Nicio furnizare de servicii de bază, atât publice, utilitare, cât și sociale, nu poate fi suspendată în următoarea perioadă, urmând ca eventualele debite să fie reglementate în 6-12 luni.

Jurnal Bihorean: Înainte cu luni sau săptămâni, vorbeam despre aducerea românilor din diaspora acasă, drept o soluţie a rezolvării crizei de forţă de muncă. Iată că vin ei mai devreme. Ce credeți că se va întâmpla după ce se va termina criza Covid-19? Vor rămâne în ţară sau se vor reîntoarce?

B.C.: După ce trecem de această criză (iar de data aceasta chiar vorbim de o criză reală), nimic nu va mai fi la fel. Niciun model economic nu a tratat un astfel de caz. Mobilitatea externă a forței de muncă nu va mai îmbrăca niciodată forma ei veche, iar economiile vor suferi o perioadă lungă după ce se va termina această criză. Efectele directe, dar mai mult cele orizontale, vor marca pe o lungă perioadă stabiltatea și dezvoltarea economică.