[eadvert]

Muzeul Naţional din Craiova, în parteneriat cu Fundația Interart TRIADE din Timișoara, a deschis la finele lunii martie expoziţia personală a artistului orădean Ioan Aurel Mureşan, cu titlul „Ultrasilvania. Pictura ca pharmakon” curatoriată de Sorina Jecza. Expoziţia include peste 40 de lucrări ale pictorului Ioan Aurel Mureșan, în majoritate neexpuse până acum.

„Expoziţia înscenează recuperarea unui drum în dublu sens: unul îndreptat în afară, ce include peisajul colinelor silvane, familiar artistului, și un altul ce fixează jaloanele unui demers în spațiul interiorității. (…) În ansamblul creației lui Ioan Aurel Mureșan, ce evoluează între explorarea picturii din unghiul materist al unei expresivități marcate de rigoare conceptuală și eliberarea explozivă a imaginarului, ciclul «Ultrasilvania» (2013-2014), expus acum la muzeul craiovean, ilustrează expresia unei revigorări stilistice și formative după o perioadă de pauză a creației”, punctează organizatorii. Catalogul ce însoţeşte expoziția prezintă mărturia acestei experiențe artistice și existențiale. Textele critice sunt semnate de Magda Cârneci, Ramona Novicov și Cătălin Davidescu.

Pictorul Ioan Aurel Mureşan este profesor universitar la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca şi doctor în arte vizuale din anul 2005. Trăiește și lucrează în Oradea. Ioan Aurel Mureşan aparţine generaţiei artiștilor optzeciști care s-au manifestat în cadrul Atelier 35 Oradea, locul de unde a rezultat o artă alternativă la cea oficială, atât ca atitudine cât şi ca limbaj. Creația lui Ioan Aurel Mureșan se întinde pe o durată de patru decenii.

„Șapte ani petrecuți în absența totală a picturii devin, pentru un pictor, stihiali asemeni unui deșert. Textele inițiatice spun că acesta e intervalul unui ciclu vital în urma căruia ființa își reînoiește resorturile fundamentale. Fapt este că, în urmă cu șaisprezece ani, Ioan Aurel Mureșan a pus jos pensula, părăsind pictura pentru o vreme. Asemeni lui Rimbaud, poezia, am spune, și alăturarea pot fi tulburătoare. Dar Pictorul nu a făcut-o deliberat, ci, mai degrabă, a fost un pas involuntar în negativ, asemenea figurilor din cărțile de joc ce se răstoarnă în opusul lor, în oglindire inversă. Histrionic fiind și, în plus, Mare Maestru al metaforelor, s-a trezit că experimentează, fără voia lui, cum e să NU fii pictor. Asta a însemnat că a lăsat în urmă, într-un hău exitențial, materia picturală ultracolorată ce-i fusese atât de aproape, încât era pe punctul să îl resoarbă în opulența ei magnetică – așa că, inert și mut, nu a atins-o de șapte ani”, scrie criticul de artă Ramona Novicov.

În 2012, Ioan Aurel Mureşan şi-a propus să reia pictura şi a început să picteze seria Ultrasilvania. „Cine privește lucrările constată că sunt întunecate – da, poate că asa am început. Era încercarea mea – să folosesc cuvântul ăsta? – taumaturgică, magică, de lecuire de ceva. Dar nu sunt vorbe, e reală chestia: am încercat să locuiesc prin pictură. Pentru că mintea mea funcționa în gol și eu mă rugam… îi recomandam minții mele să facă ceva… Nu mai avea sens, nu mai era semnificativă lumea pentur mine. Eu jucam un rol”, mărturiseşte Ioan Aurel Mureşan într-un dialog înregistrat de criticul de artă Ramona Novicov.

Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul de Artă Craiova, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 17:00, până în 9 mai.