Prin Legea nr. 2/1968 se instituiau ca unităţi administrativ-teritoriale judeţul, oraşul şi comuna, fiind stabilite și limitele dintre județe, avându-se în vedere condiţiile geografice, tradiţiile istorice, înzestrările economice şi social-culturale, dar şi raţiuni politice. Odată cu punerea în aplicare a legilor fondului funciar, au apărut și problemele legate de trasarea limitelor administrativ-teritoriale dintre județe, în baza legii din 1968. Lucrurile s-au complicat și mai mult după implementarea noile hărți cadastrale și începerea lucrărilor de înregistrare sistematică, când parcele de teren care aparțin unei localități dintr-un județ erau, conform limitei dintre județe, pe teritoriul localității învecinate, dar care se află într-un alt județ.

Prin Legea nr. 133/2012, care aproba modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare, se stabilea că hotarele unităților administrativ-teritoriale sunt delimitate și marcate de către comisia de delimitare, stabilită prin ordin al prefectului. Documentațiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei, trebuiau înaintate prefectului. În termen de 30 de zile de la primirea documentației, acesta trebuia să inițieze concilieri sau dacă nu se ajungea la o înțelegere, să sesizeze instanța de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale. În cazul în care limitele unităților administrativ-teritoriale sunt contestate, până la soluționarea definitivă si irevocabilă a litigiilor, autoritățile și instituțiile publice foloseau limitele stabilite prin legea din 1968.

Două zone încă nesoluționate

Un prim caz în care localitățile aflate de-o parte și de alta a limitei administrative dintre județele Bihor și Alba nu s-au înțeles se referă la disputa dintre comunele Criștioru de Jos, din Bihor, respectiv Avram Iancu, din Alba. Cele două comune își dispută de mai mulți ani limita teritorială. În discuție ar fi peste 500 de hectare de pășune și pădure din zona Munților Apuseni. Cele două UAT-uri se învecinează pe o distanță ce circa 5 kilometri, în zona vârfului Curcubăta Mică.

Primarul din Criștiorul de Jos, Fănel Tulvan, aflat în funcție din 2012, susține că au fost mai multe încercări de a soluționa problema, însă propunerile sale nu au fost acceptate de către cei din Avram Iancu. Ca urmare, disputa s-a mutat în instanță.

Al doilea caz, mai cunoscut prin zona implicată, se referă la limita dintre satul de vacanță Vârtop, care aparține de orașul Nucet, respectiv comuna Arieșeni, din județul Alba. Limita dintre cele două UAT-uri, dar și dintre județele Bihor și Alba, se află pe pârtia veche de la Vârtop, care este împărțită în prezent între două unități administrativ-teritoriale: o parte aparține comunei Arieșeni, iar cealaltă aparține orașului Nucet. Orașul Nucet administrează de fapt, în baza prevederilor legale, terenurile ce aparțin comunei Câmpani. Primarul din Nucet, Dănuț Lazea, susține că investițiile în amenajarea pârtiei vechi de schi, dar și a zonei de infrastructură și utilități, au fost realizate de orașul Nucet.

Primarul Lazea ne-a declarat că disputa privind delimitarea dintre cele două localități și implicit, dintre cele două județe, trebuie să își găsească o rezolvare cât mai rapidă, având în vedere că și aici neînțelegerile durează de mai bine de 10 ani. În plus, primarul a afirmat că, după ce se va clarifica situația, dorește să intervină pentru a elimina construcțiile ilegale sau improvizate, realizate tocmai pentru că, de-a lungul anilor, lucrurile au fost neclare în privința competențelor instituționale. De asemenea, mai este în discuție un aspect: cine are dreptul să încaseze veniturile realizate din zona pârtiei vechi de schi.

Un caz la judecată, al doilea în mediere

În cazul disputei dintre Criștioru de Jos și Avram Iancu, în 2022, în baza prevederilor legale, Instituția Prefectului Bihor a deschis o acțiune în contencios la Tribunalul Alba, pentru stabilirea limitei administrativ-teritoriale, care încă nu s-a încheiat. În 2023, Prefectura a solicitat strămutarea dosarului la o instanță din alt județ, însă Curtea de Apel Alba a respins cererea, astfel că dosarul a rămas la Tribunalul Alba. În cazul disputei asupra pârtiei de la Vârtop, două delegații din Bihor și Alba s-au întâlnit recent, pentru a discuta despre limita dintre cele două județe. Scopul întâlnirii l-a constituit identificarea unei soluții pentru ca întreaga pârtie să fie atribuită unei singure primării, pentru a asigura o administrare unitară și eficientă.

În urma discuțiilor, s-a decis ca propunerile avansate în timpul întâlnirii să fie supuse analizei în consiliile locale din Nucet și Arieșeni, iar în cazul în care vor fi acceptate, se va proceda la semnarea documentelor prevăzute de lege. Dacă totuși nu se va găsi o soluție amiabilă de închidere a diferendului, atunci probabil se va apela din nou la instanța de judecată. După întâlnire, în spațiul public au apărut și reacțiile reprezentanților Consiliilor Județene Bihor și Alba. Dacă vicepreședintele CJ Alba a avut un ton mai războinic, în schimb președintele CJ Bihor a transmis un mesaj pacificator.

„Gata cu ilegalitățile, gata cu problemele nerezolvate! Facem ordine la limita dintre județele Alba și Bihor! Azi, la Arieșeni, autorități administrative din Alba și Bihor ne-am așezat la aceeași masă, pentru a soluționa o problemă lăsată de izbeliște: limita de proprietate dintre cele două județe. Sunt foarte mulți ani de când această zonă este «loc de joacă» pentru neclarități, pentru încurcături și pentru ocolirea legii. Primăriile comunelor implicate sunt obligate să treacă la desființarea TUTUROR construcțiilor ilegale de pe raza comunelor Arieșeni (AB) și Câmpani (BH)”, a declarat după întânire vicepreședintele Consiliulul Județean Alba, Marius Hațegan, citat de Ziarul Unirea.

„Am inițiat această întâlnire pentru a încerca să găsim împreună cu cei implicați soluții de dezvoltare a zonei domeniului schiabil Arieșeni – Vârtop. Un pas important în realizarea acestui scop este delimitarea administrativă a zonei, astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru asigurarea unor condiții cât mai bune pentru turiștii care vin aici, atât în perioada de iarnă, la schi, cât și vara, pentru drumeții”, a anunțat președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan.