Mari istorici, despre Unirea cu Basarabia

Primăria Oradea a găzduit pe, 27 martie, o manifestare ştiinţifică dedicată împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Evenimentul s-a realizat prin colaborarea dintre Primărie, Universitatea Oradea (UO), Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie de Stat din Republica Moldova şi Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea – Chişinău, tutelat de Academia Română.

În deschidere, primarul Bolojan a salutat oaspeţii, asigurându-i că „e o bucurie şi o onoare să vă avem printre noi”.

Apoi, rectorul Constantin Bungău a subliniat că Şcoala de Istorie a Universităţii Oradea „slujeşte un domeniu sensibil dar frumos în acelaşi timp” şi a declarat că nu îşi poate închipui Bihorul fără Domeniul de Istorie.

Şeful Senatului UO, Sorin Curilă, a punctat că Oradea, ca zonă de interferenţe culturale, are o „amprentă istorică particulară”.

„Patriotism cumpătat înseamnă să iubeşti şi alte naţii şi lumea întreagă, dar nu poţi iubi pe alţii dacă nu îţi iubeşti patria”, a completat ideea academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul UBB Cluj-Napoca.

Moldova cu sânge transilvan

Prieten al Universităţii Oradea, rectorul Ioan-Aurel Pop a conferenţiat pe tema „Moldova în cultura românească: repere istorice”, declarându-se din start bucuros că serbează Unirea cu Basarabia la Oradea, oraş intrat în acelaşi an cu Chişinăul în componenţa României. „În 1916, copii fiind, dormeam în podul şurii iar mama ne-a trezit ca să ne spună că s-a pornit Războiul de Reîntregire a Ţării”, a citat acesta din memoriile poetului Lucian Blaga.

Recitându-l pe Lucian Blaga şi citându-l pe Nicolae Iorga, rectorul clujean a explicat de ce marele istoric al României a numit formarea Moldovei ca „a doua libertate a românilor”. Astfel, voievozii Dragoş şi Bogdan au plecat din Maramureş, presaţi de regalitatea Ungară, pentru a întemeia Voievodatul Moldovei, liber şi independent.

„Moldova e suflet din sufletul Transilvaniei şi a ţinut cu Ardealul o legătură naturală, neimpusă”, a continuat Pop. Acesta a mai evocat „Moldova lui Ştefan cel Mare, în dreptele ei hotare” şi a explicat „roirea” prin care neamul românesc, cu „vitalitate şi putere de penetrare”, a ajuns până la Nistru şi chiar dincolo de el.

În final, Pop a amintit că datorăm Moldovei culturalitatea oferită de „titanii” Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Enescu şi chiar Iorga, prin originile sale.

„Moldova a trebuit să stea în calea migratorilor dar Dumnezeu a răsplătit-o cu har şi spiritualitate pe care trebuie să le cinstim cu toţii”, a încheiat Pop.

Sub semnul rusificării

În a doua parte a manifestării, decanul Facultăţii de Istorie din Chişinău, Igor Şarov, a vorbit de rusificarea începută după 1800 de Rusia Ţaristă. Astfel, fiindcă nu avea iobăgie, Basarabia a atras mujici din Rusia şi Ucraina care au scăzut procentul de români de la 90% în 1817 la circa 50% în 1827. Şarov a mai spus că rusificarea a continuat dar că după 1890, în ciuda faptului că Rusia era Jandarmul Europei, apar manifestări româneşti care vor crea starea de spirit favorabilă Unirii din 1918. „Nu ar fi existat Unirea dacă nu exista o slăbiciune a Rusiei bolşevice”, a observat Şarov, arătând însă că s-a pierdut o astfel de şansă în 1991, când s-a dezmembrat URSS.

Totodată, Şarov a mai vorbit despre greutăţile cu care se confruntă istoricii din Basarabia din cauza rusofililor care apelează la „falsificări grosolane” ale istoriei.

De altfel, simpozionul s-a încheiat cu lansarea volumului „The Historian s Atelier: Sources, Methods, Interpretations, despre care autorii (universitarii orădeni Sorin Şipoş, Gabriel Moisa, Mircea Brie şi Florin Sfrengeu respectiv Ion Gumenâi din Republica Moldova) au spus că este un manifest faţă de acei istorici din Republica Moldova care nu ţin cont de documentele oficiale şi datele specificate în ele.

Studentii basarabeni, in Hora