Chiar dacă puţini erau cei care creditau demersul lichidatorului Carmen Demian cu şanse de a găsi un investitor pentru mina care are datorii de peste 64 de miliarde de lei, o multinaţională este pe cale de a resuscita mineritul în zonă. Carmen Demian spune că investitorii străini sunt în faza de preluare a părţilor sociale ale Minei Baita.
Potenţialii investitori au fost prezenţi timp de două zile la Baita. Informaţia a fost confirmată de administratorul interimar al minei, Alexandru Istoc. După discuţiile pe care le-au avut cu lichidatorul Carmen Demian, compania australiană ElDore Mining Corporation va achiziţiona în totalitate mina de cupru Baita, plătind 15 milioane de euro.Acordul de achiziţie presupune asumarea unor datorii de până la 1,5 milioane de euro şi constituirea unui depozit de 750.000 de euro. Tranzacţia urmează să fie aprobată de acţionari şi autorităţi. ElDore Mining Corporation se prezintă drept „o companie dinamică din domeniul exploatării resurselor, cu precădere a exploatării de cupru și aur din Western Highlands Province din Papua New Guinea și Burkina Faso din Africa. Conducerea și consultanţii companiei au o vastă experienţă în domeniul mineritului, iar compania are capacitatea de a profita de orice oportunitate de a dezvolta proiecte în orice zonă a lumii”. Compania este listată Australian Stock Exchange (ASX), adică pe un fel de bursă.
Vor să se extindă
Mina Baita şi-a început activitatea în 1948, aparţinând statului. Ulterior, unitatea cu o capacitate de producţie de 120.000 de tone pe an a fost privatizată, dar anul trecut a fost închisă din cauza unor probleme legate de finanţare. Firma care a administrat Mina Băiţa, suedezii de la Mineral Mining s-ar afla, conform administratorului interimar Alexandru Istoc, în plin scandal financiar în ţara-mamă. „Nu pot justifica acolo vreo 10 milioane de euro. Bani pe care susţineau că i-ar fi investit la Băiţa. Dar la noi nu au cumpărat decât nişte lopeţi”, spune Alexandru Istoc. ElDore intenţionează să redeschidă operaţiunile de minerit la Băiţa, să majoreze capacitatea de producţie să modernizeze echipamentele, extizând astfel durata de viaţă a minei,sub rezerva unui rezultat satisfăcător a programului de foraj. Două foraje recente, efectuate la o adâncime de 90 de metri, au indicat prezenţa de pământuri rare, a căror concentraţie pare să crească în adâncime.Prezența unor componente rare ale solului, care au fost identificate și care ar putea crește în concentrație odată cu adâncimea, s-ar putea adăuga profilului de producţie. ElDore plănuiește să refacă operaţiunile miniere şi să exploateze resurse suplimentare, cu respectarea Codului JORC (JORC este o autoritate de reglementare in domeniul exploatării resurselor minerale, Iar codul JORC este un regulament obligatoriu pentru companiile listate în Australia și Noua Zeelandă), executând 5000 de metri de foraj de umplere după finalizarea achiziţiei. După finalizarea programului de forare, compania plănuiește să mărească capacitatea de producţie a fabricii la 200.000 de tone pe an.
”Reprezentanţii societăţii au fost la Baita la iazul de decantare unde ar vrea să-şi extindă activitatea, să extragă de acolo aur şi cupru. Au promis că în acest scop vor aduce utilaje performante”, spune Alexandru Istoc. Acesta consideră că aceasta este cea mai serioasă ofertă făcută până acum pentru Mina Băiţa. „Au fost şi alţii, au venit, au văzut, au plecat. Oamenii aceştia au promis că vor plăti toate datoriile, că vor plăti salariile restante, şi 50% din sumele datorate creditorilor, urmând ca restul plăţii să se facă reeşalonat.
Au promis că vor prelua minerii care acum se ocupă de conservarea minei, dar şi că vor face angajări din rândul minerilor aflaţi în şomaj. Sper că într-o săptămână situaţia va fi clară, aşa cum au promis investitorii”, spune Alexandru Istoc. Pe lângă mineralizare, Băiţa are aproximativ 4,6 milioane de tone de steril, care, conform rezultatelor testelor, conține cupru, aur, argint, molibden, wolfram, zinc, plumb. Recent, ElDore și-a majorat capitalul general de lucru cu 3,31 milioane dolari printr-un plasament privat de 255 milioane de acţiuni la 0.013 dolari pe acţiune.
Veronica Bursaşiu
Citiți principiile noastre de moderare aici!