Primii 500 de şoferi vor primi de la poliţişti câte un fanion cu stema oraşului pe o parte şi cu inscripţia Oradea 2015, peste imaginea podului, pe verso. „Este un pod important pentru circulaţia rutieră. Atunci când se va termina şi drumul expres, acest pod şi drumul vor avea un rol esenţial în degrevarea circulaţiei pe Averescu, zona turbo-giraţiei şi artera de circulaţie Nord-Sud, Ştefan cel Mare – General Magheru – Nufărul”, apreciază viceprimarul Mircea Mălan.
Primăria a investit peste cinci milioane de lei în realizarea podului şi încă două milioane lei în amenajarea rampelor, pe lângă cei aproximativ 900 – 1 milion de euro investiţie de firma italiană Macio RSL, cea care a început investiţia, în anul 2009.
Podul are o lungime de 98 de metri plus rampele de acces care totalizează încă 250 de metri. Accesul dinspre Strada Dragoş Vodă este dirijat printr-un sens giratoriu amenajat iar pe legătura Făcliei, printr-o minigiraţie desenată pe asfalt.
Început în 2009, cu finanţare privată din partea firmei Macio SRL cu patronat italian, podul din Silvaş este dat în folosinţă joi, în urma unor investiţii de şapte milioane de lei, din bugetul oraşului. Joi, de la ora 18:00, orădenii sunt invitaţi să inaugureze investiţia. Primele 500 de persoane care-l traversează vor primi câte un suvenir – un fanion cu stema şi culorile oraşului pe o parte, şi imaginea podului în construcţie, pe verso. „Vor fi aici, de o parte şi de alta, colegii noştri de la Poliţia Locală şi vor înmâna primilor 500 de şoferi câte un fanion cu podul şi stema oraşului”, anunţă viceprimarul Micea Mălan.
Podul a fost construit cu gândul la înfiinţarea unei alternative mai ales rutiere la bulevardele care traversează oraşul. Cu finalizarea drumului expres, edilii se aşteaptă ca traficul de tranzit dinspre Cluj spre vamă să nu mai intre în oraş prin megagiraţie – Magheru, ci să o ia pe pod, apoi pe drumul expres cu ieşire în strada Ştefan cel Mare.
Investiţie privată eşuată
„Proiectul a început în 2009, în temeiul unui acord de colaborare încheiat între Primărie şi Macio SRL. În baza acestuia am trasferat în proprietatea firmei 6958 mp, pentru ca firma să execute pe cheltuială proprie investiţiile în zonă. Ar fi fost o treabă şi mai bună pentru oraş dacă acest parteneriat public-privat s-ar fi realizat în termenii conveniţi. Din păcate, firma Macio a intrat în anumite complicaţii financiare, nu a reuşit să obţină fondurile pentru investiţiile propuse, astfel încât, deşi începuse executarea podului în 2010, undeva în toamna lui 2012 ne-a fost clar că nu se mai poate continua cu acest acord de colaborare, motiv pentru care Primăria l-a reziliat. Terenul a redevenit proprietatea oraşului şi, prin hotărâre de consiliu, am preluat investiţia în patrimoniul oraşului”, aminteşte viceprimarul Mircea Mălan. De parteneriatul oraşului se leagă un mai vechi scandal, rămas în coadă de peşte, referitor la neconstituirea garanţiei obligatorii de 500.000 de euro, în favoarea Primăriei.
Preluată de oraş
După preluarea lucrării abandonate de Macio SRL, s-a făcut expertizarea tehnică de AquaCons după care s-au aprobat în Consiliul Local indicatorii tehnico-economici ai lucrării. „În 1 iulie 2014 s-a încheiat contractul de execuţie cu Construcţii Bihor şi azi suntem la finalul acestui proiect”, zice vicele.
La momentul bilanţului, acesta spune că podul în sine a costat Primăria 5,2 milioane de lei. „Rampele fac obiectul unui alt proiect, cu Drumuri Orăşeneşti şi Construcţii Bihor, în valoare de 2 milioane de lei. Practic, oraşul a contribuit aici cu 7,2 milioane de lei. Restul îl reprezintă investiţia italianului, de aproximativ 900.000 – 1.000.000 de euro.
Spre comparaţie, Podul Sovata a costat oraşul 2,68 milioane euro iar acesta a fost 1,6 mil. „Diferenţa este câştigul de care Primăria a beneficiat în urma parteneriatului”, zice Mălan.
Conform directorului tehnic Mircea Ghitea, podul are o lungime de 98 metri iar rampele însumează 250 de metri. „Lucrările la rampe au fost demarate în 2010 dar trebuiau corelate cu procesul de execuţie a podului, altfel aveam nişte rampe care duceau în albia Crişului. A trebuit, ca atare, să amânăm şi noi finalizarea obiectivului, pentru a le corela”, spune Ghitea.
Constructorii nu s-au retras, încă, de pe amplasamentul podului. Echipele lucrează la taluzele la rampă care mai trebuie umplute cu pământ şi betonate, dar aceste lucrări nu afectează traficul. Podul nu are limită de tonaj, acest aspect se va regla din indicatoarele rutiere. Garanţia lucrării este de cinci ani.
Citiți principiile noastre de moderare aici!