Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Oradea, a deschis din 3 septembrie expoziţia ,,Pentru cine bat clopotele – instantanee dintr-un context orădean lărgit”, la Galerii de Artă – Reperaj. Cetate, corpul C. Curatorul acestei expoziţiei este Ami Barak, critic de artă şi consultant de artă, născut în România şi stabilit la Paris.

„Suntem foarte onoraţi că Ami Barak a venit din Franţa şi şi-a aplecat ochii asupra Filialei din Oradea a UAPR, mai presis asupra optzeciştilor, care au reprezentat ceva într-o anumită perioadă ’80-’90. Îi mulţumesc că şi-a făcut timp să vină şi să facă o expoziţie atât de profesionist. A făcut selecţia artiştilor, urmează să apară şi catalogul pentru care vom face un eveniment pentru a vi-l prezenta. Mulţumesc Primăriei Oradea pentru finanţarea expoziţiei şi Muzeul orașului Oradea care sunt parteneri ai Uniunii Artiştilor Plastici”, a spus în deschiderea vernisajului Vioara Bara.

Moment istoric cheie

Curtorul Ami Barak a mulţumit pentru prezenţa numeroasă la eveniment. „Iniţiativa acestei expoziţii aparţine Vioarei Bara, care s-a servit de o prietenă comună, Magda Cârneci, critic de artă şi redactor şef al revistei Arta, pe care o cunosc foarte bine, o prietenă de ani de zile care a trăit şi ea la Paris şi care a insistat să răspund la solicitatarea Vioarei. Am venit la Oradea, am văzut locul, am citit cartea lui Laci Ujvárossy despre scena orădeană într-un moment istoric cheie şi în clipa aceea ideea s-a înfiripat şi a dat naştere acestei expoziţii care se focusează pe acest moment istoric important în care comunitatea artistică, artiştii de la Oradea, o generaţie în anii ’80, au intuit o scenă artistică activă şi particulară. Au făcut nişte demersuri şi au creat un spirit al calităţii, al istoriei prezentului, diferită de curentul oficial şi contextul politic al României în anii aceia. I-am asociat în acelaşi timp cu generaţiile următoare pe care le-am remarcat, totul fiind legat de acest oraş, cu o istorie şi o personalitate puternică şi foarte interesantă şi cu legături puternice cu vecina Ungaria”, precizează curatorul.

[eadvert]

În selecţia artiştilor, Ami Barak spune că a ajuns până la câteva personalităţi interesante din noua generaţie. Pentru titlul expoziţiei inspiraţia i-a venit de la cartea lui Ernest Hemingway, „Pentru cine bat clopotele”, povestea unui tânăr care în anii ’30, în timpul Războiului Civil Spaniol, se alătură unui grup de gherilă republicană, atmosfera făcându-l pe curator să se gândească la acel moment al optzeciştilor, părându-i-se potrivit pentru conceptul expoziţiei.

În legătură cu Oradea

În alegerea artiştilor pentru această expoziţie, Ami Barak a asociat şi personalităţi cunoscute chiar şi pe plan internaţional care au o legătură personală sau profesională cu oraşul Oradea. De exemplu artistul Mircea Cantor, stabilit la Paris, o personalitate cunoscută cu o carieră internaţională importantă, care s-a născut în 1977, la Oradea, absolvind aici Liceul de Arte. În expoziţie apare lucrarea sa „Broderie pe ţesătură”, realizată din vesta creată de casa de modă Dior în toamna lui 2017 şi cojocul din Bihor care a aparţinut lui Dorel Codoban, în semn de indignare faţă de gestul casei Dior care l-a inclus în colecţia sa de toamnă fără a menţiona sursa. Copia şi originalul în oglindă.

Cea de a dou a lucrare a sa, „Harta utopică a Oradiei”, realizată dintr-un ziar de epocă, porneşte de la faptul că în sec XV prin Cetatea din Oradea trecea Meridianul 0, harta concentrând şi visele unui adolescent ce putea să evadeze prin artă.
„În anii în care Mircea Cantor a fost la liceu în Oradea, i-a fost coleg Ciprian Mureşan. Asta explică şi prezenţa acestuia în această expoziţie. Şi Ciprian Mureşan, la fel ca şi Mircea Cantor, a devenit o personalitate remarcabilă. Şi Dan Perjovschi a trăit şi şi-a început într-un fel cariera în anii ’80 la Oradea, ceea ce explică şi prezenţa lui în expoziţie”, spuen Ami Barak.

Născut la Sibiu, Dan Perjovschi a absolvit Facultatea de Arte la Iași după care a cerut să fie repartizat la Oradea. „Am avut noroc, acolo exista muzeu de artă”, spunea artistul într-un interviu, amintindu-şi de slujba prost plătită de muzeograf, luptându-se să trăiască de pe o zi pe alta. S-a alăturat grupului de artiști de la Atelier 35 Oradea. „Când am ajuns de la Iași cu pictura mea de căcat, m-au influențat oamenii ăia, ei lucrau cu fotografie, experimentau. Între timp, soția mea, Lia, intrase la facultate la București și mă expunea la alte influențe. Asta a fost adevărata școală. (…) La Oradea, eram un grup de tineri care experimentau, nu aveam critică la sistem directă. Ne jucam cu puța în nisip și ne lăsau să ne jucăm. Dar ne jucam, nu ne ascundeam.”, îşi aminteşte Dan Perjovschi într-un interviu acordat Andreei Pocotilă de la vice.com.

În expoziţia de la Oradea a fost expusă lucrarea sa „Liber”, mail art, decupaje, pentru că ani de zile singura modalitate de a călători în afara României a fost prin scrisori şi cărţi poştale. „Nu voi uita niciodată zilele în care nu am putut. Nu voi uita şi abandona niciodată arta prin poştă, scrierea de mână şi cărţile poştale. Sunt liber. Arta este libertate”, transmite Dan Perjovschi.

Celaltă lucrare a să se numeşte „Mere roşii”, prima sa instalaţie cu desene dedicate soţiei sale şi realizate cu stilou negru pe pereţii apartamentului unde au stat în Oradea. De asemenea, a lăsat atunci sertarul deschis şi a pus în el două mere roşii, simbol al plăcerii erotice. Fotografiile desenelor de pe pereţi, realizate de Dan Perjovschi şi Dorel Găină, apar în catalogul intitulat „The book of notebooks”, care poate fi răsfoit în expoziţie.

Expoziţie dedicată oraşului

„Am aflat că artişti pe care îi apreciez şi îi stimez cum sunt Alexandru Antik şi Sandor Bartha sunt profesori la Universitatea Partium din Oradea, ceea ce m-a determinat să îi solicit pentru această expoziţie, care este o expoziţie dedicată acestui oraş şi comunităţii sale artistice. Mulţumesc Vioarei Bara pentru invitaţie şi toată colaborarea noastră”, a încheiat Ami Barak discursul său în cadrul vernisajului.

Alexandru Antik apare în expoziţie cu lucrarea „Detective art”, o instalaţie ce sugerează un proces de investigare şi cuprinde extracte din dosarul de urmărire al artistului de către Securitate înainte de 1989, şi documente artistice ale acţiunilor care au declanşat supravegherea. Elementele afişate pe panou sunt palsate într-o relaţie interactivă, oferind repere despre operaţiunile serviciilor de securitate în domeniul artistic, mecanismul de recrutare al informatorilor şi operarea urmăririi.

Tot de Alexandru Amik este lucrarea „Reconstituiri”, realizată din opt printuri digitale color, în care prezintă forme de arhivare şi revizuiri documentare ale lucrărilor sale din trecut, acţiuni artistice, performance-uri.
Lucrarea lui Sandor Bartha, „Quarantine work”, este un loop video cu imagini din perioada de izolare, inspirate de inerţia şi lipsa de contact uman. De menţionat lucrarea lui Tiberiu Fekete, „Autoportret gonflabil”, o instalaţie interactivă care a stârnit curiozitatea celor prezenţi la vernisaj, şi care urmăreşte punerea în scenă a impulsurilor interioare.

În expoziţia ,Pentru cine bat clopotele – instantanee dintr-un context orădean lărgit” expun artiştii: Alexandru Antik, Vioara Bara, Sandor Bartha, Anca Brânzaș, Ioan Bunuș, Mircea Cantor, Tibor Fekete, Dorel Găina, Aniko Gerendi, György Jovián, Ferenczi Károly, Gyöngyi U. Kerekes, Ioan-Aurel Mureșan, Ciprian Mureșan, Dan Perjovschi, Ioan-Augustin Pop, Csongor Szabó, László Ujvárossy.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator până în 3 octombrie.