Pentru prima dată de la începutul pandemiei, Comitetul de Bazin Crișuri, prezidat de prefectul Dumitru Țiplea, s-a reunit în ședință de lucru, marţi, 23 noiembrie, în format hibrid.

[eadvert]

În sala mare a Instituției Prefectului județului Bihor, precum și pe platforma online, membrii Comitetului, alături de reprezentanții autorităților locale, județene, operatorilor de apă, instituțiilor publice, agenților economici și ONG-urilor de mediu din Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara, Sălaj și Satu Mare au analizat două proiecte importante pentru managementul riscului la inundații și gestionarea calitativă a resurselor de apă.

Protejaţi

Cu acest mesaj, echipa Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri a prezentat invitaților obiectivele și primele etape ale proiectului național RO-FLOODS. Proiectul Întărirea capacității publice centrale în domeniul apelor în scopul impementării etapelor Directivei Inundații – SIPOCA 734, pe scurt RO-FLOODS, este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Administrația Națională Apele Române. Prin acest proiect, Banca Mondială acordă Guvernului României asistență tehnică în scopul dezvoltării capacităţii de management al riscului la inundații în cadrul autorităţilor și instituţiilor publice din domeniul gospodăririi apelor. Valoarea totală a proiectului este de cca 140 de milioane de lei. În cadrul proiectului, până la finalul anului 2022 se vor reactualiza hărțile de hazard și de risc la inundații. Procesul de reactualizare ține cont inclusiv de efectele schimbărilor climatice, fiind propuse și promovate cu prioritate măsuri de infrastructură verde și de reconstrucție ecologică a râurilor.

„Anual, inundațiile din România provoacă pagube și pierderi economice estimate la 140 milioane de euro. În același timp, însă, datorită lucrărilor hidrotehnice existente și a măsurilor operative din teren, anual sunt evitate pagube în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Măsurile de apărare împotriva inundațiilor trebuie adaptate și actualizate în mod constant, așa cum am procedat în ultimii doi ani”, a declarat Dumitru Țiplea, președinte Comitet de Bazin Crișuri.

Una dintre cerințele importante ale Directivei Cadru pentru Apă o constituie identificarea problemelor importante de gospodărire a apelor din cadrul spațiului hidrografic. „Planul de management al spațiului hidrografic Crișuri este o oportunitate de a lucra împreună. Documentul este un instrument prin care se urmărește îmbunătățirea calității mediului acvatic pentru riverani, organizații nonguvernamentale, instituții din resortul de mediu, autorități locale și județene”, spun reprezentanţii Prefecturii.

În planificarea aferentă perioadei 2022-2027 sunt stabilite măsuri pentru categoriile de probleme importante de gospodărire a apelor, astfel încât să fie atinse obiectivele de mediu şi să se prevină deteriorarea stării bune a corpurilor de apă de suprafață şi subterane. Documentul supus consultării publice prezintă abordarea ABA Crișuri asupra problemelor semnificative de gestionare a apelor care vor fi luate în considerare în Planul de management al spațiului hidrografic Crișuri 2022-2027.

„Un capitol important al proiectului Planului de Management actualizat al spațiului hidrografic Crișuri 2022-2027 îl reprezintă Programul de măsuri care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate, astfel încât obiectivele de mediu să fie atinse până în 2027.” a declarat Pásztor Sándor, directorul ABA Crişuri şi membru Comitet de Bazin Crișuri.

Pentru a afla părerea bihorenilor despre acest document, ABA Crișuri a creat un chestionar online, disponibil pe https://crisuri.rowater.ro/chestionar. Consultarea publică pe acest subiect este deschisă până în decembrie 2021.