Analiza MERPAS este rodul unui parteneriat între: Universitatea din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bihor, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Bihor și Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea.

Echipa de cercetare este formată din:

• prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, coordonatorul proiectului;
• dr. Cristina Maria Avrigeanu, director CJRAE Bihor;
• dr. Simina Maria Morar, psiholog CJRAE Bihor;
• asist. univ. drd. Beata Gyarmati, cercetător doctorand;
• dr. Smaranda Liana Cioban-Kudelca, cercetător doctorand;
• drd. Denisa Ioana Dobai, cercetător doctorand;
• drd. Dalia Sorina Merje, cercetător doctorand;
• drd. Cristina Minculescu.

La conferință au participat coordonatorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, directorul CJRAE Bihor, dr. Cristina Maria Avrigeanu și inspectorul școlar general, dr. Alin Serafim Ștefănuț.

Structura eșantionului

Studiul a fost realizat, pentru al patrulea an consecutiv, pe un eșantion de 2.308 de elevi de clasa a VIII-a. Datele au fost colectate în perioada februarie-aprilie 2025, prin intermediul unui sondaj online și al unuia pe hârtie.

Dimensiunile analizate în anchetă:

• parcurs educațional și orientare în carieră;
• experiența școlară și percepțiile asupra învățării;
• activități extracurriculare și angajament civic;
• comportamente online și dependență digitală;
• comportamente de risc și cunoștințe;
• relații și bunăstarea personală.

„Este un instrument util și necesar pentru înțelegerea realităților cu care se confruntă elevii din Bihor, în special cei aflați în pragul tranziției de la clasa a VIII-a la liceu”, a afirmat Alin Ștefănuț.

Principalele constatări

Adrian Hatos a trecut în revistă cele mai relevante subiecte și date ale cercetării sociologice pe care a coordonat-o.

Una dintre principalele constatări este degradarea constantă și semnificativă a bunăstării subiective.

Potrivit studiului, „peste 6% din elevi au niveluri foarte scăzute de satisfacție cu viața (scoruri 0-2 din 10)”.

Aproape jumătate dintre elevii care au participat la studiu se gândesc la viitor cu îngrijorare. Principalele temeri ale copiilor bihoreni sunt legate de: cariera pe care și-o doresc, de faptul că nu se vor descurca la școală și de riscul declanșării unui război în regiune.

„E o presiune din ce în ce mai mare pe copii pentru rezultate școlare și confirmare socială”, a explicat sociologul orădean, indicând aceste presiuni, venite din partea părinților, ca fiind principalele cauze de: depresie, anxietate și îngrijorare. „Este evident, și pe baza altor studii, că ne confruntăm cu o problemă de sănătate mintală. E nevoie de mai mulți specialiști în formare profesională, screening și consilieri psihologi. Nu e ca și cum nu am ști ce e de făcut, numai să nu avem destui bani”, a declarat Adrian Hatos.

25-33% din elevi se declară stresați la școală.

Jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a mergeau la meditații în anul școlar 2024-2025, iar 90% dintre aceștia luau meditații la matematică.

„Ponderea lor a crescut permanent în ultimele patru valuri MERPAS”, a afirmat sociologul.

Efectele negative ale utilizării rețelelor sociale

Măsurarea „dependenței de mediul digital” a fost și ea una din țintele urmărite de autorii MERPAS. Concluziile arată că „tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe dispozitivele digitale”. Un studiu, din anii anteriori, spune că media s-ar afla undeva la 6,2 ore pe zi.

„Majoritatea elevilor resimt efectele negative ale utilizării rețelelor sociale. Cele mai frecvente fiind: scăderea atenției la școală (45,2%), mai puțin timp pentru alte activități (45%)”, arată studiul.

Aproximativ 35% dintre elevi manifestă simptome de dependență digitală.

În premieră, autorii sondajului au evaluat și cunoașterea comportamentelor de risc, precum consumul de droguri sau traficul de persoane, iar datele sunt alarmante.

„10 la sută dintre copii din eșantion par a fi vulnerabili și au o atitudine lejeră, pozitivă, față de consumul de droguri”. De asemenea, a fost semnalat „un procent foarte mare de copii, 20%, care raportează că au cunoștință de fapte legate de traficul de persoane, în anturajul lor, fie că este vorba de metoda «lover boy», de exploatare pentru muncă, obligarea la cerșetorie etc”.

Concluzia, aparent paradoxală, a MERPAS 2025, a fost exprimată de coordonatorul cercetării, Adrian Hatos: „Deși e rău și lucrurile nu merg în bine, sociologic e bine. Din perspectiva părinților și, implicit, a elevilor, școala este încă importantă, e unul din modurile principale de a atinge un anumit statut social”.

Raportul MERPAS