Reconstitue destinul unui monument Princeps

În opinia autorului, volumul va contribui la relansarea Cetăţii în opinia publică orădeană. Cartea „Cetatea Oradiei”. De la începuturi până la sfârşitul secolului al VII-lea, lansată de arheologul Doru Marta, în cadrul Zilelor Muzeului, este rodul a 20 de ani de studii şi cercetări arheologice. Despre cartea lui Doru Marta au vorbit Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor şi prorectorul Universităţii Oradea, istoricul Sorin Şipoş. „Cartea lui Doru Marta este o contribuţie esenţială pentru istoria veche a unuia dintre principalele centre politice, religioase şi culturale ale Câmpiei Române de Verst, cea pe care o socotesc o regine europeană distinctă”, notează academicianul Răzvan Teodorescu, în prefaţa cărţii. Volumul lansat ieri apare la 11 ani după tipărirea volumului Cetatea Oradea. Monografii arheologice. Volumul I. Zona Palatului Episcopal, apărut sub coordoonarea lui Adrian Andrei Rus. Cartea lui Marta „îşi propune, pornind de la cele evidenţiate de săpăturile sistematice de salvare să reconstitue destinul unui monument Princeps al Europei chiar, în jurul căruia a existat şi există Oradea de ieri şi azi. Ţelul cărţii este să fie un reper istoriografic lămuritor pentru istoria acestei regiuni europene ”, spune Aurel Chiriac în capitolul care deschide cartea „Cetatea Oradiei între veacuri şi orgolii ”.

Adevăr istoric

Aşa cum spunea istoricul Sorin Şipoş, originalitatea cărţii arheologului orădean rezidă din faptul că cercetările istoriografice sunt completate de interpretarea propriilor rezultate. Prorectorul spune că autorul a completat imaginea Cetăţii Oradea cu „ralatările călătorilor străini. Era o modă să faci călătorii la limita dintre civilizaţie şi necivilizaţie, să mergi apoi, în saloanele de lectură şi să spui că te-ai întors şi esti bine ”. Una dintre concluziile studiului lui Doru Marta este confirmarea „cronologiei timpuri a monumentului- analiza stratigrafiei şi materialului aferent infirmă categoric ipoteza datării cetăţii ridicată cu val de pământ şi palisadă în secolul X după cum a propus istoricul de artă Balogh Jolan ”. Directorul Muzeului Ţării Crişurilor Aurel chiriac a ţinut să sublinieze că volumul arheologului Doru Marta este „un exemplu de cum trebuie abordat obiectiv, cinstit un monument. Am ţinut ca în carte să fie urmărită ideea de adevăr istoric ”.