În materialul de azi vă vom prezenta câteva din ideile și informațiile a doi specialiști în economie și educație financiară: Răzvan Cheregi – profesor Educație Financiară și CEO LionFIN și Renate Veronica Popescu – președintele Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) Bihor.

[eadvert]

„Este imperios necesar să digitalizăm cu adevărat instituțiile statului“

„În principiu e-factura ajută dacă discutăm despre intenție, evoluție, tehnologii noi și digitalizare. Orice pas înainte care poate ajuta la creșterea corectitudinii afacerilor din România este bine-venit. În realitate, ar trebui și ar fi imperios necesar ca prima dată sa digitalizăm cu adevărat instituțiile statului și să diminuăm birocrația inutilă.

Astfel, digitalizarea reală a statului ar duce automat la diminuarea cheltuielilor aparatului bugetar iar angajații disponibilizați de acolo ar putea fi ușor absorbiți de mediul privat care duce lipsă de forță de muncă în multe sectoare.

E-factura ca și pași necesari:

1. fiecare administrator de firmă solicită un certificat digital la o firmă de profil

• procedura presupune deținerea unor echipamente tehnice performante (laptop / pc cu camera performantă sau telefon cu camera performantă, acces permanent la internet de mare viteză, acces permanent la e-mail, capacitatea de a înțelege și de a avea cunoștințe tehnice minime)
• oare câți dintre administratorii de 55 / 65 / 70 de ani se descurcă cu ușurință cu aceste echipamente tehnice?
• câte dintre afacerile din zone rurale sau fără semnal au nevoie de mai multe deplasări inutile pentru a rezolva această cerință?

2. După obținerea certificatului digital, fiecare societate trebuie să împuternicească persoana fizică ce deține certificatul să încarce facturile în SPV. Dacă se face o împuternicire la notar se poate rezolva totul online (teoretic, practic cererile se depun fizic) Daca Nu se poate face împuternicirea la notar, cererile se depun din nou fizic la ANAF! Unde este digitalizarea statului? Sunt dezavantajați antreprenorii din mediul rural sau localități mici fără birouri notariale.

3. De menționat că în toată această procedură informatică (când evident nu toate firmele dețin un IT-ist și majoritatea administratorilor nu au cunoștințe tehnice), din aceste proceduri sunt practic eliminați contabilii. Chiar dacă ar fi împuterniciți de clienții lor, aceștia nu au cum să încarce fizic mii sau zeci de mii de facturi pe lună.

În plus, s-ar pune și problema răspunderii: cine răspunde pentru eventuale greșeli? Cel care a întocmit factura sau cel care a încărcat-o în e-Factura?

Aici ar fi multe de discutat, deoarece se pare că statul Român îi consideră din start „vinovați“ pe toți antreprenorii, presupunând că dacă unul greșește intenționat, toți sunt la fel.

Probabil toate aceste măsuri de digitalizare ar fi mult mai utile și ar avea un grad de acceptabilitate mult mai mare în rândul antreprenorilor dacă ar fi explicate corect. Dacă în loc de amenințări zilnice și amenzi, antreprenorii ar beneficia de consiliere din partea Instituțiilor statului și de suport permanent astfel încât să fie ajutați să nu greșească (așa cum se întâmplă de fapt în alte state UE).

Foarte mulți antreprenori se plâng de faptul că au impresia că toate măsurile din ultima perioadă sunt propuse doar pentru a fi imposibil să nu greșești și pentru a exista „motive“ în aplicarea unor viitoare amenzi.

Desigur, există și situații de încălcare intenționată a legilor, de evaziune chiar, și aici statul ar trebui să NU aibă milă, mai ales în cazurile dovedite. Însă statul a demonstrat constant o incapacitate continuă de a colecta restanțele de la cei mari și de a-i împovăra continuu pe cei mici. Revenind la e-factura: ideea în sine nu este rea, din contra, este evoluția normală a societății în care trăim.

Problemele apar din modul „heirupistic“ de implementare și din lipsă de digitalizare, consiliere și suport „oferit“ de statul Român“, spune Răzvan Cheregi, profesor de Educație Financiară.

„Nu este obligația cabinetului de contabilitate să emită facturi în numele clienților săi“

„Implementarea sistemului național RO e-Factura este una din etapele semnificative care atestă intrarea României în era digitală, etapă menită să asigure realizarea unei transparențe și eficientizări a sistemului fiscal din România.

Implementarea RO e-Factura reprezintă transpunerea în practică a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului Uniunii Europene din 25 iulie 2023, decizie prin care se instituie, începând cu 1 ianuarie 2024, facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României.

Până la 31.12.2023 RO e-factura este obligatorie doar pentru anumite tipuri de tranzacții (B2G – Business to Government), pentru tranzacționarea anumitor tipuri de produse (considerate cu fisc fiscal ridicat) între operatori economici (B2B – Business to Business) și pentru agențiile de turism care încasează tichete de vacanță de la persoane fizice reprezentând contravaloarea serviciilor turistice.

Cele mai importante aspecte referitoare la RO e-factura, din 1 ianuarie 2024 sunt:

• Pentru utilizarea și accesarea sistemului RO e-Factura, operatorii economici trebuie să fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV);
• Prin RO- e-factura se raportează toate facturile emise în relația B2B (persoane juridice, PFA, PFI, II etc.) și în relația B2G, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii care au locul livrării sau prestării în România;
• Indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA persoanele impozabile stabilite în România au obligația să raporteze în sistemul RO e-factura facturile emise (B2B, B2G);
• Contribuabilii nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA în România vor utiliza sistemul RO e-factura;
• Termenul-limită pentru transmiterea facturilor, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. 16 din Codul fiscal (15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei);
• Până la generalizarea sistemului, furnizorii vor trebui să comunice clienților facturile emise așa cum au făcut până în prezent, în conformitate cu prevederile existente ale legislației privind TVA, cu excepția cazului în care ambele părți se regăsesc în registrul RO e-Factura;
• Începând cu data de 1 iulie 2024 pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România, sunt considerate facturi numai facturile care îndeplinesc condițiile specifice facturii electronice și sunt trimise obligatoriu prin sistemul RO e-Factura;
• Începând cu 1 iulie 2024, facturile pe suport hârtie sau în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal
• Primirea și înregistrarea de către destinatarul unei facturi emise de operatori economici stabiliți în România, în relația B2B, fără respectarea prevederilor referitoare la utilizarea sistemului RO e-factura, constituie contravenție și se sancționează, cu o amendă egală în cuantumul TVA înscris în factură;
• În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează;
• Începând cu 1 iulie 2024 nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura constituie contravenţie și se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Operaţiuni care sunt exceptate de la obligaţia utilizării sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura:

• livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor sau de altă persoană în contul său (exporturi);
• livrările intracomunitare de bunuri;
• livrările efectuate în baza executării contractelor clasificate potrivit legii sau în cazul în care atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică au necesitat impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului
• prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România conform art. 319 alin. 5 din Codul fiscal
• livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate conform prevederilor art. 319 alin. 12 din Codul fiscal (inclusiv bonurile care conțin CUI-ul beneficiarului)

Toate aceste modificări impuse mediului de afaceri obligă antreprenorii să ia măsuri extrem de importante în derularea afacerilor, mai ales companiile care au contabiliatea externalizată la firme/cabinete de contabilitate membre CECCAR.

Nu este obligația firmei/cabinetului de contabilitate să emită facturi în numele clienților săi.

Aceasta este exclusiv responsabilitatea societății emitente a facturii și tocmai de aceea este important ca antreprenorii să își consulte contabilii cu care colaborează, să se informeze și să ia măsuri din timp pentru a se conforma noilor reguli“, informează economistul Renate Veronica Popescu, președinte CECCAR Bihor.