Oradea Arena a devenit, în seara zilei de 14 decembrie, nu doar un spațiu al spectacolului, ci un adevărat amvon al sufletului românesc, unde peste 5.000 de oameni s-au adunat într-o stare de comuniune rar întâlnită.Concertul „Știu românii să colinde” susținut de îndrăgita artistă Georgiana Lobonț a depășit granițele unui eveniment artistic, transformându-se într-o liturghie a emoției, a credinței și a identității.

Vocea Georgianei Lobonț, limpede și caldă, a curs peste mulțime asemenea unui izvor de munte, purtând cu sine nu doar armonii muzicale, ci și o încărcătură duhovnicească profundă. Fiecare colindă și moment artistic au fost o mărturisire, o rugăciune cântată, o punte între cer și pământ, între tradiție și prezent, între om și Dumnezeu.

Momentul de o aleasă însemnătate spirituală al serii a fost prezența viețuitorilor de la Mănăstirea Izbuc, alături de starețul lor, Arhimandritul Mihail Tărău. Apariția lor a adus în mijlocul arenei o liniște tainică, o adâncire a respirației colective, ca și cum întreaga suflare a publicului s-ar fi plecat în fața sacrului. Cuvântul, rugăciunea și binecuvântarea lor au sfințit locul, dând mărturie că muzica, atunci când izvorăște din inimă curată, devine formă de slujire. Într-un moment de profundă unitate duhovnicească, cei peste 5.000 de oameni prezenți au rostit la unison, împreună cu monahii, rugăciunea „Tatăl nostru”, transformând arena într-o adevărată biserică vie, în care glasurile s-au unit într-o singură inimă și o singură credință.

Legătura de suflet dintre Georgiana Lobonț și Mănăstirea Izbuc nu este una întâmplătoare, ci zidită în timp, prin trăire, credință și recunoștință. Izbucul, loc al revărsării harului și al rugăciunii neîncetate, este pentru artistă un reper spiritual, un spațiu al întoarcerii la sine și la Dumnezeu. În acest duh al continuității și al dăruirii, în data de 2 august 2026, Georgiana Lobonț va susține, la Mănăstirea Izbuc, un concert de pricesne, ca mărturisire de credință și mulțumire adusă lui Dumnezeu. Mai mult decât atât, s-a statornicit ca, de acum înainte, în fiecare primă duminică a lunii august, îndrăgita artistă să fie prezentă la mănăstirea bihoreană, aducând prin glasul său rugăciune cântată și mângâiere sufletească pelerinilor și credincioșilor adunați la Izbuc.

Concertul de la Oradea Arena a fost, astfel, mai mult decât o seară de muzică: a fost o lecție de verticalitate, de asumare a credinței și de responsabilitate față de darul primit. Georgiana Lobonț a dovedit, încă o dată, că adevărata artă nu caută doar aplauze, ci mântuiește, adună și vindecă.

Într-o lume grăbită și adesea lipsită de repere, această seară a fost un popas al sufletului, o aducere-aminte că frumosul, credința și tradiția pot merge împreună, curgând lin, asemenea unei rugăciuni rostite cu voce cântată.

Advertorial: CH 27058