Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să voteze un partid nou înființat, 50,6% dintre participanți au răspuns ‘da’ (față de 29,8% în mai 2015), 28,8% au spus ‘nu’ (față de 35,8% în mai 2015), iar 19,9% s-au declarat nehotărâți (față de 23,6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%.

Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR.

Aceeași opțiune o au 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani.

Totodată, 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.

Conform sondajului, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmația ‘Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi’, în timp ce 40,7% își exprimă dezacordul, iar 4,1% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația de mai sus 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR.

Au același răspuns 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani.

Totodată, 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.

Pe marginea sondajului, Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a declarat că ‘nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice, evidențiat prin cei 55% dintre români care declară că și-ar dori dispariția acestora și înlocuirea cu partide noi și 50% care declară că ar vota un partid nou înființat sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic, ce depășește simpla nemulțumire punctuală față de guvernare’.

‘ Mai mult decât atât, comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, crește puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la aproximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor transforma nemulțumirile și frustrările în acțiune politică. Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente și ar fi dispuși să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar și 30-44 de ani) sunt mai nemulțumiți de partidele existente și mai dispuși să voteze cu partide noi. Tendințe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR’, a explicat Ștefureac.

Metoda de cercetare folosită a fost cea de interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES