Premiera din această seară a Trupei „Iosif Vulcan”, „O poveste foarte simplă”, după textul actriţei şi dramaturgului Maria Lado din Ucraina, în regia Elvirei Platon Râmbu, se joacă cu casa închisă. Este o piesă însă care se va juca mereu altfel, fiindcă are, ceea ce în bucătăria internă a spectacolului se numeşte „calup publicitar”, un moment în care unul dintre personaje- Cocoşul ascultă ştirile la radio şi tv şi apoi le repetă ca un actor în faţa celorlalte animale. Acest cal publicitar- considerat un moment de inspiraţie al dramaturgului, chiar dacă nu e extrem de accentuat în text, are un mesaj care va fi schimbat în funcţie de principala problemă din viaţa cotidiană, locală sau naţională.
Cea mai bună distribuţie
Aşa cum spunea directorul artistic al Teatrului Regina Maria, Victoria Balint, spectacolul este un proiect mai vechi al Elvirei Platon Râmbu, care a realizat şi traducerea textului. Elvira Platon Râmbu spune că a citit în urmă cu 10 ani textul scris de Maria Lado. Născută în Kiev, Maria Lado a scris deja opt piese de teatru şi cinci scenarii, care i-au adus recunoaştere şi în ţările sovietice, dar şi în SUA. Textul Mariei Lado s-a jucat în toată Uniunea Sovietică şi în Ucraina, atât de trupele profesioniste, cât şi de cele de amatori sau de studenţii de la Teatru. Este un text care aparţine dramaturgiei contemporane. Aşa cum spunea Elvira Platon Râmbu, în România există o reţinere justificată de a juca în teatre piese din dramaturgia rusească, fiindcă în comunism acestea făceau parte din repertoriul obligatoriu.
Însă în Rusia sunt adevărate şcoli de dramaturgie contemporană în care se scrie cu mult talent. „O poveste foarte simplă” s-a jucat pe scenele din peste 100 de teatre din Rusia şi Ucraina. Este o piesă originală, o poveste simplă, dar profundă „despre cum reuşim noi oamenii să fim mai animale decât animalele… şi nu mă feresc să o spun”, a spus Elvira Platon Râmbu, în cadrul unei conferinţe de presă. „Şi oare cum ar fi lumea dacă animalele ar vorbi? În spectacol, facem această încercare! Îmi place să-l citez pe Şerban Borda, interpretul Vecinului din spectacol: «Un spectacol cu oameni şi animale, pentru oameni şi animale». Este un spectacol care se bucură de cea mai bună distribuţie din Oradea în acest moment şi nu am nici o reţinere să spun asta. Majoritatea actorilor care joacă în piesă a fost prezentă şi fiecare în parte a ţinut să spună că atmosfera de lucru a fost una extraordinară. Actorii au remarcat talentul, claritatea cu care Elvira Platon Râmbu le-a ghidat comportamentul scenic, una dintre explicaţii fiind şi palmaresul bogat al actriţei aflată azi în poziţia regizorului.
Aşa cum remarca Alexandru Rusu, de-a lungul repetiţiilor, protagoniştii piesei s-au bucurat de „întoarcerea omului din faţa ta, a regizorului spre actor în condiţiile în care ne-a spus că lucrurile trebuie atât de bine făcute încât trebuie lucrat la filigram”. În opinia Cocoşului- Alexandru Rusu, cea mai mare provocare a fost „sinceritatea pe care trebuie să o transmiţi pe scenă din pielea animalului care nu-şi simulează sentimentele, nu poartă măşti asemenea oamenilor. Iar pentru aceasta e un drum de parcurs”. Lucia Rogoz a spus că nu ştie dacă i s-a mai întâmplat sau nu până acum să râdă şi să plângă în acelaşi timp citind o piesă. „Este deosebit de greu să joci animale fără a fi penibil, fără să cotcodăceşti. Cred că am reuşit să transmitem un mesaj cald, uman, cu mijloace diferite”, a spus Răzvan Vicoveanu, interpretul căţelului. La rândul său, Şerban Borda a declarat că era pregătit să nu-i placă textul piesei, dar atunci când a citit-o nu a putut spune decât: „woow!”.
„Este o piesă în care chiar dacă duceam tava era OK să joc. Am avut noroc, în ultima vreme, ca în piesele în care joc să se creeze o poveste foarte faină”, a adăugat Şerban Borda. În această piesă joacă 10 personaje: cimci oameni şi cinci animale fără ca nimeni să nu aibă un rol de „dus tava”. „Este un rol de factură deosebită, să fii om în prima parte a piesei şi apoi să te transformi. Nu-mi vine să cred că s-a realizat”, a spus Anca Sigmirean. Adrian Locovei a vorbit despre faptul că „o găselniţă extraordinară este aceea că animale şi oameni devin îngeri în rai unul lângă altul”. Victoria Balint a lăudat-o pe scenografa Oana Cernea care „a crescut foarte mult şi îşi dezvoltă un stil personal foarte frumos”. „O poveste foarte simplă” ar trebui să se numească în opinia regizorului „O poveste fooaarte simplă”. Chiar dacă nu a vrut să spună nimic despre subiectul piesei, Elvira Platon Râmbu a precizat că Maria Lado spune o poveste de dragoste între un bărbat şi o femeie, precum şi o poveste despre eroism şi spirit de sacrificiu, o poveste despre ceea ce e adevărat şi ceea ce este inventat. „E un amestec de comedie, tragedie şi lirism. Ca şi în viaţă, toate aceste trei elemente merg mână în mână. În această piesă, lumea nu se mai împarte între «noi» şi «ei», ci este adunată de o fericire generală, de un adevăr absolut”. Următorul spectacol se joacă pe 29 mai. „O poveste foarte simplă” este o piesă de studio, fapt pentru care se joacă la sala Arcadia.
Preţul unui bilet este de 20 de lei, acesta putând fi cumpărat de la agenţia Teatrului precum şi de pe site-ul biletmaster.ro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!