Muzeul Ţării Crişurilor a solicitat Ministerului Mediului să-i aprobe renunţarea la custodia rezervaţiei din Băile 1 Mai astfel că redevine actual interesul manifestat încă de anul trecut de Universitate prin Facultăţile de Ştiinţe respectiv Protecţia Mediului.
„Universitatea din Oradea este o instituţie eligibilă pentru a prelua custodia rezervaţiei din Băile 1 Mai. Avem o misiune academică şi o datorie morală care ne obligă să ne manifestăm interesul pentru rezervaţia Pârâul Peţea dacă rămâne fără custode. Pe lângă educaţie şi cercetare, Universitatea are şi un rol de implicare în zona de ştiinţă compatibilă, în ce priveşte conservarea biodiversităţii şi a valorilor naturale. Problematica zăcământului geotermal comportă o abordare complexă, pluri-disciplinară. Iar noi am avea resurse profesionale, tehnice şi experienţă în acest sens. Însă fără sprijin financiar din partea instituţiilor publice judeţene, Universitatea din Oradea nu va putea face faţă cerinţelor specifice”, apreciază rectorul Constantin Bungău.
Întrebat dacă a iniţiat consultări cu instituţiile judeţene în acest sens, rectorul a făcut referire la contactele intermediate anul trecut de Prefectura Bihor.
„Anul trecut am avut un dialog privind această posibilitate. Însă pe lângă sprijinul financiar am avea nevoie şi de sprijinul eficient al tuturor organismelor de control a factorilor care consumă izvorul geotermal. Rezervaţia Pârâul Peţea este şi un indicator natural al nivelului zăcământului geotermal din zona Băile 1 Mai – Oradea, care interesează întreaga comunitate”, ne-a răspuns rectorul Bungău.
Nufăr cultivat în vitro
Acesta s-a referit şi la succesul repurtat de conferenţiarul Cristian Felix Blidar şi de masterana acestuia, Ioana Maria Tripon, care au reuşit să cultive „in vitro” nufărul termal în laboratorul universitar «Expo Flora» de pe Aleea Ştrandului.
„Reuşita colegilor noştri e doar o părticică din problematică. Ei s-au ocupat de salvare, pe componenta biologică. Însă Universitatea nu îşi doreşte «pacienţi» pe care să-i salveze ci să marşeze pe prevenţie. Ne dorim o rezervaţie sănătoasă, cu resursă viabilă de apă geotermală asigurată şi printr-o colaborare cu ANRM”, a mai spus Bungău.
Semi-pierdere la Gurahonţ
În context, l-am mai chestionat pe rector cum a pierdut Universitatea din Oradea administrarea parcului dendrologic din Gurahonţ – Arad ca bază didactică a Facultăţii pentru Protecţia Mediului.
„Fiind o distanţă mare până la Gurahonţ, şi cheltuielile de transport erau pe măsură iar resursele noastre pentru investiţii sunt foarte reduse. Însă rezervaţia din Băile 1 Mai e la îndemână şi de interes sporit pentru comunitatea noastră”, precizează Constantin Bungău.
În ce priveşte parcul dendrologic de la Gurahonţ, conducerea Universităţii din Oradea înclină spre o asociere cu universităţi din Timişoara pentru a beneficia împreună de baza didactică împărţindu-şi însă costurile de administrare.
„Încă nu am semnat contractul de asociere dar suntem într-o fază precontractuală. Asocierea ne va oferi şi şansa accesării unui proiect european pentru îngrijirea parcului”, încheie Bungău.
Citiți principiile noastre de moderare aici!